MARIN IFRIM ÎN DIALOG CU OANA CAMELIA ȘERBAN

Oana Serban foto 2

OANA ȘERBAN

 

  • Informații personale:                 Data și locul nașterii: 28 decembrie 1991, BuzăuOcupație: Responsabil programe cu fonduri nerambursabile, granturi, proiecte şi alte activităţi- CCIIF- Centrul de cercetare a istoriei ideilor filosofice, Universitatea din Bucuresti si Centrul Cultural Bogdan Petriceicu Hasdeu, Buzău   

 

    1. Pagina web: http://adevarul.ro/blogs/oana.camelia.serban
    2. Masterand, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, în cadrul programului de Istoria şi Circulaţia Ideilor Filosofice;
    3. Preşedinte ADCF-Asociaţia doctoranzilor şi cercetătorilor în filosofie, Universitatea din Bucureşti
    4. E-mail: serbanoanacamelia@gmail.com
    5.  
  • Educație și formare:2013-prezent2013- prezent2013, iunie 2010-20132010-2013

 

  1. Studentă a DPPD- Departamentul de pregătire a personalului didactic, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele educaţiei, Universitatea din Bucureşti
  2. Studii de licenţă, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București (specializarea : Istoria filosofiei şi filosofia culturii)
  3. Licenţiată în filosofie, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (Estetica existenţei şi dimensiunea morală a sinelui: Subiectul modern, de la Friedrich Nietzsche la Michel Foucault, sub conducerea ştiinţifică a Prof.Univ.Dr. Vasile Morar şi Conf.Univ.Dr. Viorel Vizureanu)
  4. Studii aprofundate de certificare pentru profesia didactică- Nivelul II- DPPD- Departamentul de pregătire a personalului didactic, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele educaţiei, Universitatea din Bucureşti
  5. Masterandă a Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, Masteratul de Istoria şi circulaţia ideilor filosofice
  6.  

2010

Absolventă a Colegiului National „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Buzău , promoția 2006-2010, profil filologie-bilingv engleză-franceză

 

 

  • Apariții editoriale, publicații și activitate academică:Cărţi de autor:Editoriale/Publicistică: Moartea fericirii light: De la reforma etică spre metafora estetică, Editura Ars Docendi, București, 2012Eseistică: Volumul de poezii Camelii fără puls, apărut la Editura Omega , sub egida Fundaţiei Hasdeienilor în decembrie 2007 Volumul de poezii Sofisme pentru Calliope- Scurt tratat despre monadele poeziei, aparut la Editura Lorilav , in august 2010 , cu sprijinul „Casei de Cultura” Buzau , în cadrul proiectului „Scriitori buzoieni pentru literatura romana” , sub egida „Asociatiei Culturale Renașterea Buzoiană”   Arhiepiscopul Epifanie: De la aniversarea naşterii la ziua prohodirii, Editura Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, 2013 2011-prezent20082006-2010 Colaborator- editoriale:Adevărul Holding- Blogurile Adevărul, platforme de Politică, Societate, Cultură, Arte Lapunk-Despre lumea în care trăim ElegantineNational Post Actualitatea Buzoiană, Ziar pentru oameni liberi Opinia Buzău, Tineri Cronicari Oglinda literară  

 

    1.  
    2. 2008-2009
    3. 2007-2010
    4. 2012-prezent
    5. 2013
    6. 2013-prezent
    7. 2013-prezent
    8. 2012-prezent
    9.  
    10. Revista de spiritualitate „Credo in Deo”
    11. Revista de Consiliere Educativă „Psiho-Educația Pro”
    12. Morphe, Editorial studențesc al Facultății de Filosofie, UB
    13. Coordonator apariții editoriale:
    14.  
    15. Monografii şi volume colective:
    16. Impactul globalizării asupra politicilor educaţionale contemporane, Editura Ars Docendi, Universitatea din Bucureşti, 2013
    17. Coordonator volume:
    18. Volumul de poezii Silogismele Agape-ului, aparut la editura Vega , sub egida Fundaţiei Hasdeienilor în decembrie 2008
    19. Lirică modernă:
    20. Așa a fost, se-ntâmplă-n viață, Editura EditGraph, 2012
    21. Filosofie/Literatură de Specialitate (etică, estetică):
    22. Actualităţi Urbane: Odiseea spectacolului fără virtute, Editura Ars Docendi, Universitatea din Bucureşti, 2013
    23.  
  • Activitate academică şi ştiinţifică

 

  1.  
  • Participări la conferinţe şi simpozioaneConferinţa Naţională Părintele Dumitru Stăniloae: Teologie şi Filosofie, 28 noiembrie 2013, organizată de Centrul pentru Istoria şi Circulaţia Ideilor Filosofice (CIIF, Universitatea din Bucureşti) şi Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti 

 

  1. Simpozionul Naţional Hermeneutica ideii de filosofie românească, 8-9 noiembrie 2013, organizată de Centrul pentru Istoria şi Circulaţia Ideilor Filosofice (CIIF, Universitatea din Bucureşti) şi Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
  2. Paper: „Existenţă monopersonală şi comuniune interpersonală în constituirea Persoanei: Logos şi Iubire în Teologia Dogmatică a Părintelui Dumitru Stăniloae
  3.  

Paper: „Resemnificări ale nietzscheismului în personalismul energetic constituit de C. Rădulescu-Motru. Modernitatea autohtonă a subiectului dincolo de supraom şi dincoace de persoană: „Eul” între individ şi omenire

 

Conferinţa Naţională I.G.P.E.- Impactul globalizării asupra politicilor educaţionale, organizată de Centrul Cultural Bogdan Petriceicu Hasdeu sub egida Departamentului de Politici Educaţionale în cadrul proiectului Impactul globalizării asupra politicilor educaţionale şi formării profesionale în sprijinul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere în mediul preuniversitar, 12 septembrie 2013

Paper: „O perspectivă filosofică asupra rolului tehnicilor de putere şi al dreptăţii în constituirea politicilor educaţionale

 

Conferinţa Naţională Artă. Consum. Finitudine, organizată de Universitatea Naţională de Artă în  parteneriat cu Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă Contemporană şi Asociaţia Doctoranzilor şi Cercetatorilor în Filosofie, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, 25 mai 2013

Paper: „Civilizaţia spectacolului. Societatea abundenţei, între homo aestheticus şi homo consumericus. – Artă, consum, finitudine, pe urmele lui Gilles Lipovetsky şi ale lui Mario Vergas Llosa”

 

Conferinţa Naţională Idei Filosofice în arta Europeană modernă şi contemporană (1850-2000), organizată de Centrul pentru Istoria şi Circulaţia Ideilor Filosofice (CIIF, Universitatea din Bucureşti) şi Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, 20 aprilie 2013

Paper: „Metapictura și inserția „tabloului speculativ” între alegoric și aporetic. „Ochiul metodic” în deschiderea reprezentării: „Las Meninas”, de la Vélazquez la Picasso”

 

Conferinţa Naţională Filosofie şi Postmodernitate: Contururi, Dimensiuni, Eşecuri, organizată de Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Centrul pentru Istoria şi Circulaţia Ideilor Filosofice (CIIF, Universitatea din Bucureşti), 13 aprilie 2013

Paper: „Arta de a trăi între „a da stil vieții” și a „supraviețui slăbiciunii”: postmodernismul, de la practicile „moralității moravurilor” la „practicile sinelui”. -Idealul ascetic și estetica existenței : moștenirea nietzscheană a lui Michel Foucault-”

 

Workshop ExploratoriuConvergențe inter și transdisciplinare în etica” aplicată, organizat de Universitatea Mihail Kogălniceanu din Iași, Centrul de Cercetări Socio-Umane Lumen și Editura Lumen, 5 decembrie 2012

Paper: „Distanțe postmoderne lipovetskyene: Feminism și Feminitate. „Cea de-a treia femeie a postdatoriei” și resemnificarea relațională dintre etica grijii și etica virtuții”

 

Conferința NaționalăFilosofie și Modernitate: De ce (nu) (mai) suntem moderni”, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.

Paper: „Hight and Low Modernity”: Critica foucauldiană a esteticii sinelui. Problema „subiectului figurat”, de la practicile non-discursive ale vizibilului la vizibilului non-reprezentabil”

 

 

  • Articole de specialitate publicate:

 

“Portraying the Unrepresentable: The Methodical Eye of the Early Modern Meta-Painting. Las Meninas, From Velazquez to Picasso”, Annals of University of Bucharest, Philosophy Series, No.2, 2013

 

“The Selfhood and the Ascetic Ideal of the Modern Subject: The Art of Living From Friedrich Nietzsche to Michel Foucault”, Annals of University of Bucharest, Philosophy Series, No.1, 2013

 

„O perspectivă filosofică asupra rolului tehnicilor de putere şi al dreptăţii în constituirea politicilor educaţionale”, Volumul Impactul globalizării asupra politicilor educaţionale contemporane, Editura Ars Docendi, Universitatea din Bucureşti, 2013 (ISBN978-973-558-718-5)

 

„Incursiuni hegeliene asupra tratamentului istoric al sistemelor filosofice, de la Fichte la Schelling. Dialectica, dialectictul și dialecticile postulate de Hegel”, Volumul Paradigme Umaniste, Explorări în tradiţie şi actualitate, Coordonator Marius Cucu, Editura Universităţii Ştefan cel Mare, Suceava, 2013 (ISBN 978-973-666-405-2)

 

„Posibilitatea unui „backup” din partea descripțiilor definite în soluționarea obiecțiilor aduse teoriei lui Kripke. „Calea de mijloc” dintre rigurozitatea teoriei referinței cauzale directe kripkeene și „descriptivismul slab” al lui Searle”, Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, 2013

 

„Dincolo de cumpătul vremii și „întru” spiritul românesc. Decadența creativă în identitatea unei ființe culturale românești: de la maladiile constituționale și terapeutica literară la gramatologia noiciană a reprezentării firii” în Antologie Umanistă, Editura Didactică și Pedagogică, 2012

 

„Rolul analogiei și instrumentalizarea metodelor de cercetare inductivă în generarea principiului utilității: de la hypologia instanțelor unui fenomen moral la canoanele artei moralității”, în Antologie Umanistă, Editura Didactică și Pedagogică, 2012

 

„Alternative de demonstrare a principiului utilității: rolul analogiei în generarea P.U. și inconsistențele reconstrucțiilor formulare de Cooper și Crisp”, în Antologie Umanistă, Editura Didactică și Pedagogică, 2012

 

„Unitatea Conștiinței, compozitum identitar între sine și sineitate: Distanța dintre „sense of the self” și „fact of the self” ca raport între persistență și producția discursivă a tipurilor de sine, februarie 2012, Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

 

Cultură şi civilizaţie între personalitate şi vocaţie, ca factor hotărâtor în conştiinţa popoarelor. „PrăvăliaCulturală” europeană de pe vremea lui Constantin Rădulescu Motru: portretul omului de vocaţie”, Prăvălia culturală, ISSN 1842-0109, nr 31, februarie 2013

 

Distanțe și ipostaze în canoanele eticii moderne: De la Hypologia Subiectului Etic la Demascarea Subiectului Moral”, ianuarie, 2012, Revista Morphe, Editorial Național Studențesc al Facultății de Filosofie, Universitatea din București

 

Resemnificarea modelului epistemologic aristotelic și a criticii construite de W.Ockham: Punctele slabe ale teoriei ockhamiene consacrate percepției și cunoașterii”, iunie, 2011, Jurnalul Departamentului de Filosofie Teoretică, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

 

 

 

5. Competențe lingvistice:

 

Limba Engleză (foarte bine)

Limba Franceză (foarte bine)

Limba Italiană (bine)

Limba Latină (abilități de lectură)

 

6.Experiența profesională:

2013-prezent

Președinte ADCF, Universitatea din București

Jurnalist-Blogger: Adevărul Holding; Lapunkt-Despre lumea în care trăim,Actualitatea buzoiană-ziar pentru oameni liberi

Manager Proiect IGPE- Impactul globalizării asupra politicilor educaţionale şi formării profesionale în sprijinul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere în mediul preuniversitar, Centrul Cultural Bogdan Petriceicu Hasdeu

Secretar de redacţie- Analele Universităţii din Bucureşti, seria Filosofie

Membru / Participant în cadrul Proiectului Artă, Consum, Finitudine, etapa a II-a: Sens şi nonsens în viaţa şi cultura contemporană– proiect derulat sub egida Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti în parteneriat cu Universitatea de Arte George Enescu Iaşi, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Asociaţia Doctoranzilor şi Cercetătorilor în Filosofie

Membru în cadrul Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice– CCIIF- Universitatea din Bucureşti  

Membru fondator al Centrului Cultural Bogdan Petriceicu Hasdeu

Membru SRS- The Society for Romanian Studies, affiliated with  South East European Studies Association (SEESA); the Association for Slavic, East European and Eurasian Studies (ASEEES- formerly known as the American Association for the Advancement of Slavic Studies or AAASS); the American Political Science Association(APSA); and the American Historical Association (AHA).

Membru în cadrul Consiliului Profesoral al Facultății de Filosofie, Universitatea din București (student consilier, reprezentant de an)

 

 

2012-2013

Președinte ADCF, Universitatea din București

Jurnalist-Blogger, Adevărul Holding, Politică, Societate, Cultură, Arte

Membru / Participant în cadrul Proiectului POSDRU IISOC (Întărirea învăţământului superior orientat spre competenţe)

Membru / Participant în cadrul Proiectului Artă, Consum, Finitudine, proiect derulat sub egida Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti în parteneriat cu Universitatea de Arte George Enescu Iaşi, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Asociaţia Doctoranzilor şi Cercetătorilor în Filosofie

Voluntar în cadrul International Conference „GLOBAL JUSTICE. NORMS AND EVOLUTIONS”, 2012, Faculty of Philosophy, University of Bucharest

Organizator Școala de Vară „Știință, Filosofie și Religie”, ediția a II-a, Teism vs. Ateism, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București (3-7 septembrie 2012)

Voluntar în organizarea workshop-ului International Conference NORMEV- The Emergence and Evolution of Social Norms, November, 2012, Faculty of Philosophy, University of Bucharest and CCEA, Research Center for Applied Ethics

Coordonator „Târgul Educației”-Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, (aprilie 2012, 2013)

Participant în cadrul Școlii de Vară Leibniz și Gândirea modernă, Academia de la Sâmbăta de Sus, iulie, 2012

 

Membru în cadrul Comisiei pentru Asigurarea Calității, Departamentul pentru Managementul Calității, Universitatea din București

Membru în cadrul Consiliului Profesoral al Facultății de Filosofie, Universitatea din București (student consilier, reprezentant de an)

Membru în cadrul Comisiei de Alocare a Burselor Universității din București în cadrul Facultății de Filosofie, Universitatea din București

 

 

2011-2012

Coordonator „Târgul Educației”- Facultatea de Filosofie, Universitatea București, (aprilie 2011)

Organizator Școala de Vară „Știință, Filosofie și Religie”, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București   (5-9 septembrie 2011)

Vicepreședinte Asociația Philos-Asociația Studenților în Filosofie, Departamentul de Reprezentare

Membru în cadrul Consiliului Profesoral al Facultății de Filosofie, Universitatea din București (student consilier, reprezentant de an)

Membru în cadrul Comisiei de Alocare a Burselor Universității din București în cadrul Facultății de Filosofie, Universitatea din București

 

2010-2011

Coordonator al Concursului Național de Științe socio-umane „Nicolae Vaschide” (2010)

Secretar general al Asociației Studenților în Filosofie-„Philos”, Facultatea de Filosofie UB (2010-2011)

Coordonator al proiectului „Ziua Erasmus”-Fac. de Filosofie, As.Philos, 2010

Coordonator al campaniei de promovare a proiectelor „Școala de Vară „Știință, Filosofie și Religie”, „Târgul Educației 2011”, „Imaginarium-Transformă-ți gândul în condei”, „Gala Profesorului Bologna-Fac. de Filosofie” (2010-2011)

Coordonator al proiectului „Psiho-Educaţia Pro”2008-2010 (proiect realizat în parteneriat cu Centrul Educaţia 2000+ şi Gateway România, la nivel naţional)

Reprezentant de an- studii de licență, Facultatea de Filosofie, UB (2010-2013)

 

 

6.Prezențe publice și apariții media:

 

Invitată a emisiunii Izvoare de Filosofie, Radio România Cultural, ediţia din 22 iunie 2013: Mari teme ale postmodernităţii filosofice. Societatea de consum- un concept ideologic?

Invitată a emisiunii Impact în Campus TV, Campus TV, ediţia din 21 august 2013

Interviu acordat publicaţiei culturale Semne Bune, august 2013: http://semnebune.ro/2013/interviu-cu-oana-camelia-serban/

Lansare de carte și dezbatere publică pe tema cărții Femeia, Întrebări și Reflecții, de Edith Stein, Editura Carmelitană, București, 2012, în cadrul Rectoratului S.N.S.P.A. (Școala Națională de Științe Politice și Administrative, 6 noiembrie 2012, invitați: Prof.Univ.Dr. Tereza-Brîndușa Palade, Prof.Univ.Dr.Mihaela Miroiu, Oana Șerban, Iuliana Măldărășanu)

Lansare de carte şi dezbatere publică pe tema cărţii Aşa a fost, se-ntâmplă-n viaţă, de Oana Şerban, Editura EditGraph, 2012, în cadrul Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (evenimentul găzduit a fost realizat în colaborare cu Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România şi Asociaţia Culturală Renaşterea Buzoiană, 30 martie 2013, invitaţi: Regizorul Nicolae Cabel, Prof. Dr. Gheorghe Tarara, Dr. Prof. Ionel Banu, Actorul Ştefan Pavel, Magda Grigore)

Lansare de carte și dezbatere publică pe tema cărții Moartea Fericirii Light: De la reforma etică spre metafora estetică, Editura Ars Docendi, Universitatea din București, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, 2012

Interviu acordat revistei AcademicLink, pe tema De ce Filosofia? Târgul Educației și Filosofia cu Mâinile Curate, mai, 2012

Conferință „O nouă apropiere de postmodernism și scrierile lui Gilles Lipovetsky. Prelegere pornind de la publicația „Moartea fericirii light: de la reforma etică spre metafora estetică”, Catedrala Sfântul Iosif, București, octombrie 2012

Invitată a emisiunii „Ora cu studenții”, 19 aprilie 2011, la postul TVRR, la o discuție pe temele „Târgul Educației- UB” și „Oferta educațională a Facultății de Filosofie: profesionalism, competențe, oprtunități academice

Lansare de carte și dezbatere publică   pe tema cărții „Sofisme pentru Calliope- Scurt tratat despre monadele poeziei”, organizată de Casa de Cultură Buzău la Col. Nat. B.P.Hasdeu, februarie 2011

Invitată a emisiunii „Sens Direct”, iulie 2010, la postul Focus TV, abordând tema „Absolvenți de nota 10. Succes și probleme în educație

Invitată a emisiunii „Să vină televiziunea”, aprilie 2009, la postul „TV Buzău”, la o discuție pe tema „Rezultate de excepție la concursuri: Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane- Logică și argumentare, 2009

Lansare de carte și dezbatere pe tema cărții „Silogismele Agape-ului”, organizată la Col. Naț. B.P.Hasdeu, 6 decembrie 2008

Invitată a emisiunii „Sens Direct”, mai 2009, la postul Focus TV, la o discuție pe tema „Ziua Porților Deschise-Col. Naț. B.P.Hasdeu

Lansare de carte și dezbatere pe tema cărții „Camelii fără puls”, organizată la Col. Naț B.P.Hasdeu, 6 decembrie 2007

Invitată a emisiunii „Focus”- Focus TV, decembrie 2007, la o discuție pe tema „Colegiul Național BP. Hasdeu- Aniversare istorică: 140 de ani

Participant la conferinta „Lidice-Tradition of Czech Republic” – „The International Exhibition of Fine Arts- Lidice”, Cehia, 2005- organised by The Memorial Lidice, The Ministery of Culture of Czech Republic, The Ministry of Foreign Affaires of the Czech Republic, The Ministry of Education, Youth and Sport of the Czech Republic, The Czech Commission for Cooperation with UNESCO

 

 

Marin Ifrim: – Stimată domniţă Oana Camelia Şerban, sunteţi printre foştii elevi ai Colegiului Naţional „B. P. Haşdeu”, care, imediat după absolvire, aţi avut un start debordant în publicistică. Cum şi cât credeţi că v-a influenţat acest Colegiu de top în lejeritatea cu care scrieţi acum?

Oana Camelia Şerban: Sunteți unul dintre puținii oameni care mă știu de pe atunci în toate cele ale condeiului. Scriam pentru că gura mea nu apuca să (își) spună ce ar fi putut să lase pe seama mâinii și a zvâcurilor din scris. Hașdeu a știut să speculeze ontologia scriiturii (a mea, și a multor altora care s-au convins că acestea sunt darurile eternei reîntoarceri, un soi de înmulțire a talanților cu har, nu doar cu oarbă responsabilitate). Așa am ajuns, poate, să fac din narațiunile vieții cotidiene pagini pasagere dintr-o carte. Nu am simțit niciodată că am același flow în publicistica măsurată, în ziare, în așa zisa-gazetărie. Mi-am malformat scrisul. Alții zic că l-am scuturat. Dar fiecare pasăre pe limba ei piere. Am fost silită de circumstanțe să învăț să fac jurnalismul cultural altfel- fast-minute, despre fast-life. Pe vremea în care eram în Hașdeu, nici nu îmi îngăduiam să citesc genul de scriitură pe care am început, cu un condei de weekend, să îl cresc în ultimii patru ani. E ceva ce nu am apucat să îmi explic- poate din pricina faptului că nu am dozat suficient elan vital către asta- dar în Hașdeu scriam numai lucrări cu cap și coadă. Nu îmi permiteam să fac cosmologia scriiturii la scară redusă, și într-un fel bizar, poate al tinereții de atunci, cu micile ei sincope de pârguire, îmi plăcea să citesc orice mi-ar fi putut da un om complet. La rândul meu, am vrut să fiu un om complet, măcar din perspectiva ideilor, dacă nu și a sufletului. Fugeam de oamenii sfârșiți, dar a venit și vremea în care Papini m-a prins de picior și mi-a dovedit, cu toată literatura omului sfârșit, că aceste simptome sunt tipice oricărui organism literar hibrid (așa cum sunt cele care s-au născut din filosofie și literatură și au fost crescute, mai apoi, de artă). Citeam însă capricios, și dincolo de ceea ce mi se dădea canonic, citeam orice fel de literatură, orice fel de cugetare cap-coadă. Cărți. Aveam alergie la articole, iar acum, adaptându-mă unui tipic al cercetării academic, trăiesc cu ele și niciodată din ele. Nu e nostalgic când privești înapoi, ci regresiv: nu reușesc să mai construiesc nimic din suplețea condeiului de atunci. Făceam din proză o terapie a pasiunilor dar nu scriam niciodată eseistică ori ficțiune. În Hașdeu am avut conștiința scriiturii epurate, un dar al poeziei. Acum scriu enorm și niciodată nu recitesc ce am scris. Îmi cresc cărțile ca pe niște copii, mușc din mine să le aștern și le dau mai departe. Sunt o denaturată din punctul ăsta de vedere. Nu am mai recitit vreodată un eseu, o carte de specialitate sau o culegere de editoriale pe care le-am scris. În schimb, când vreau să mă (re)apuc și să mă (re)dau propiului Sine, îmi reiau volumele de lirică și îmi dau seama că toate au venit cu un preț. De când am îmbrățișat filosofia, cu toate dezamăgirile și crâmpeiele ei de fericire, am trecut poezia în conștiința memoriei și am păstrat, pentru moment, lucrările scripturale, așa-zis, narative. Eseistică, ficțiune, filosofie. Nimeni nu știe că la trei ani după ce plecasem din Hașdeu, întorcându-mă într-un fel bizar, ca aducere-la-sine a absenței în prezență, prin realizarea Centrului Cultural Hașdeu, s-a dezghețat ceva din ce pusesem, la plecare, dar complet neintenționat, deoparte. Ceva din poezie. Dar rămâne secretul nostru, pentru timp. Al nostru și al celor care or să știe să facă din cartea dvs. de interviuri ceva mai mult decât o opera aperta. Una peste alta, Hașdeu mi-a naturalizat condeiul- în privința asta, îmi reiau crezământul așternut în una din ultimele mele cărți- Așa a fost, se-ntâmplă-n viață. E la mijloc cazuistica patologiei împrumutate: Hașdeu (asumat nu doar ca trend cultural, ci ca o sumă de ființe care au rămas, pentru mine, mentori timpuri și prieteni autentici, dintre aceia care foarte rar știu să învețe și să asculte, să iubească și să ierte, să fie departe și totuși să le rămâi) a actualizat o potență care, dacă aș fi fost în altă parte, ar fi fost fie întârziată, fie uitată. Aș fi pierdut o menire dacă nu aș fi fost acolo- îmi vine să zic mereu aici, când vorbesc despre Hașdeu, poate și din pricina faptului că legătura noastră a continuat să crească, odată cu mine. Mai e ceva: lejeritate înseamnă stăpânire de sine, curajul de a da unei idei un corp potrivit și demnitatea unei morți lucide, dacă se dovedește că nu a fost tocmai cea mai bună teză scrisă vreodată. Hașdeu și consecuția filosofică au făcut casă bună pentru mine. Nu au liberalizat condeiul, dar l-au naturalizat.

M. I. : – La ziarul „Adevărul”, unul dintre marile cotidiene de după 1989, prin ce împrejurări aţi devenit titular de rubrică. Vă place aşa de mult gazetăria?

O. C. Ş. : – Aveam un coleg și un amic drag în echipa Adevărul și atunci când platforma de bloguri a debutat, am fost unul dintre oamenii de pe listă. Nu știam ce să fac cu un blog. Pentru mine era un echivalent nereușit și public al jurnalului spovedit altora, al vorbirii cu sine dezvăluite. Un soi de Căile către Sine ale lui M.Aurelius. În plus, eu îmi creșteam adevărurile mele, iar semnătura unui blog marca Adevărul însemna, cel puțin în primă fază, un proiect de sinceritate și conștiință publică. Pentru un absolvent de filosofie (la vremea aceea eram încă studentă) venea ca o binecuvântare o platformă de societate, politică sau cultură. Nu e o scriitură regulată, barometrizată, dar e fundamental transfigurată de mediul de cafenea virtuală, de sofismele care cresc sub pagina ta ca note de subsol, de zvâcurile cu care ai scris cu litere de o șchioapă un material care pare dintr-un alt film decât subiectele de pe ordinea de zi, cele care prefac apa în vin și îmbată conștiința cititorilor de breaking news. Gazetăria nu era marea mea pasiune-sunt o fire mai intimă, de fel- dar ceea ce e ciudat e că în timp, dacă întârziam cu o zi materialul, începea să mă muște o conștiință a culpei. Semn că gazetăria m-a responsabilizat din perspectiva condeiului public, al dialogului asumat cu ceilalți, dospit deopotrivă de mine și de ochii cu care nu mă văd niciodată. Am început să cresc alergii pentru lipsa răspunsurilor care vedeam că întârzie uneori de la anumiți colegi de breaslă pentru cititori, apoi am înțeles că nu strică să aplici butada lui Wittgenstein și tacit, să îi lași să înțelegi că dincolo de perisabilitatea intenționalității scriiturii care face și dintr-o gaură de ziar o opera aperta, despre ceea ce nu se poate vorbi e bine să se tacă. Am uneori mișcări de teatru absurd și alteori un adevărat performance editorial. Gazetăria se mănâncă mai întâi cu judecăți de gust și mai apoi cu argumente, așa s-au străduit niște cititori să mă învețe. Eu sunt old-fashion: cred că nu există o consecuție între cele, ci că vin la pachet.

M. I. : – Din câte ştiu, scrieţi cu lejeritate poezie, eseu, articole cu tentă socială. Ce viitor consideraţi că ar mai avea scriitorul român în condiţiile unei integrări europene destul de anevoioase în aproape toate domeniile?

O. C. Ş. : – E pericolul globalizării și interdisciplinarității. Treptat, toată lumea se pricepe la toate și schizoidia e perfectibilă, titrată, premiată. Cred că europenitatea înseamnă o privire ad radices. Integrarea e doar politică sau comunitară. Scriitorul a trecut însă, sub incidența postmodernismului, în icoana ființei de mucava, a intelectualului legendar care stă pe la curtea vreunui exponat politic, transpunând într-un discurs epurat de referințe directe, întreaga sa ideologie într-un partizanat de masă pentru putere sau pentru opoziție. Aceasta riscă să fie nefericita percepție acordată scriitorului ca intelectual cu condei public, pusă sub umbrela integrării. Există însă și o imensă poftă de lectură, una făcută de poftă, deseori asociată sistemului literaturii de consum. Personal, cred că e un trend pozitiv: de la scrieți, numai să scrieți, am alunecat în citiți, numai să citiți. E blamabil?! Și-atunci, ce viitor îi mai rămâne scriitorului român în asemenea condiții? Simplu. Cel pe care și-l scrie. Viitorul oricărui scriitor zace în trecutul lui: în ceea ce s-a scris, publicat, ascuns.

M. I. : – Vă rog să evocaţi o întâmplare din timpul liceului, ceva care nu se poate uita niciodată…

O. C. Ş. : – Am o serie de întâmplări fericite, cazuistici de memorie. În liceu mi-am publicat prima carte, mi-am dat seama când e momentul oportun să aleg filosofia, de ce nu pot să renunț la naturalizarea sentimentului didactic, când mi-au lipsit oameni și când mi-au prisosit dorințele. Cred că cea mai fericită amintire e întâlnirea Magdei, când am plecat, în anul I, la o olimpiadă. Am rămas prietene. Rectific: surori. E singura întâlnire de suflet din cei patru ani. M-am întâlnit pe mine, altfel. Totodată, ea primește de fiecare dată manunscrisele mele, la cald.

M. I. : – Pe vremuri, din cauza cenzurii, a accesului greu la tipar, exista cunoscuta sintagma “literatură de sertar”. Prostul mers al economiei în general, readuce această sintagmă în actualitate. Cum vedeţi noua cenzură, cea economică ?

Literatura de consum a devenit literatura de sertar. Costă să publici, costă să fii publicat, costă să cumperi cărți, costă timp să le citești. De la managementul timpului, la cel al resurselor, literatura a devenit business. Din nefericire, editurile au devenit simboluri ale unor elite cosmetizate ca bresle literare. Titanii sunt cei care joacă în liga mare, a editurilor de categoria A. Alții se citesc între ei, fac din subzistența unei edituri existent unei tipografii. E un genocid haric, să pui cifre peste suferința, fericirea și dragostea de condei a unui talent. Dar se întâmplă. Harul nu se dă în rate și nu crește cu dobândă. Mulți au încă literatură de sertar. Măcar, în ciuda sorții, să nu revină asupra ei, la vreme îndelungată după ultimul timp. O carte ajustată, rescrisă, e altă carte. Așa se nasc scriiturile mutante. E însă cenzura mâinii invizibile : spuneți-mi dacă poți să arăți către cineva și să spui că el poartă culpa pentru asta. Nici nu ar fi moral să o faci, dar nici posibil : pentru că nu există. Există însă și argumentul advers : e un mecanism de control – filtrele publicării sunt manière de a cerne autorii consacrați de amatori. Există și editori care au ochi imparțiali pentru judecăți de gust.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s