MARIN IFRIM ÎN DIALOG CU IOANA DOBRE VOICILĂ

IOANA DOBRE, FOTO

CV PROFESIONAL

DOBRE IOANA – Pseudonim literar -IOANA VOICILA DOBRE
Profesie: bibliotecar-documentarist
Nascuta la 22.01.1961/ Com Ciresu, Jud. Braila
Copilaria si studiile generale, Com. Rusetu, Jud Buzau ( 1963-1976)
Liceaul real-umanist Faurei – treapta a-I-a ( 1976-1978)
Scoala profesionala Grup Scolar M.I.U. Buzau ( 1978-1980)
Tesatoare la Intreprinderea AURORA Bucuresti ( 1980-1994)
Liceul Industrial Nr.6 – Nichita Stanescu Bucuresti -treapta a-II-a (1982-1985)
Cursuri de design vestimentar 1995
Bibliotecar la Universitatea Politehnica Bucuresti din 1996
Cursuri de secretaria-birotica si calculculator 1997
Cursuri de biblioteconomie la Biblioteca Central Universitara- Bucuresti- 1999
Cursuri de operator calculator 2003.
Cursuri post-liceale de specializare europeana in biblioteconomie-documentaristica-arhivistica la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti, 2008.
Trei fii ingineri, casatoriti si o nepoata de 5 ani.

VOLUM COLECTIV DE DEBUT – UNIVERSUL PRIETENIEI- PRIMAVARA -volum prezentat de ALEXANDRU HUSAR- Editura A’SS, Iaşi, martie 2008

Antologia de poezie -55 de poeţi contemporani -Editura Arhip-Sibiu 2010 .
Antologia de poezie -Călători prin timp -Editura Ecko Print, Drobeta Turnu- Severin 2010.
Antologie de poezie de dragoste -Visul unei femei cu Alina -Editura Anamarol –Bucureşti

ÎN LUMEA IUBIRII -plachetă de versuri- Editura Ecko Print,D.Turnu-Severin, mai 2010.

Esenţe de primăvară -antologie de poezie -Editura Panfilius Iasi, 2010
Speranţele vieţii -antologie de poezie -Editura Lidana -Suceava, 2010
Antologia vinovatelor plăceri -Asociaţia Maria Domina-Bucureşti, 2010
Antologia virtuală NOUL ORFEU -Asociaţia Română pentru Patrimoniu, 2010.

ÎNTRE VERDE ŞI ALBASTRU- versuri-Editura Anamarol, Bucureşti, nov.2010

Antologiile Revistei SINGUR -Poezii -Editura Grinta -Cluj Napoca, 2010.
Antologia de proză scurtă DECLIN -Editura Arhip –Sibiu, 2010.
Antologia de poezie ÎNSEMNE – Editura Docucenter -Bacău, 2010.

ÎNTRE VERDE ŞI ALBASTRU -VITRINA CARTILOR -EMILIAN MARCU-
Convorbiri Literare, Iasi, ianuarie 2011

Antologia VIS SI PASIUNE -Editura Panfilius -Iaşi, 2011
Antologia EXPRESIA IDEII -Editura Karta.ro -Oneşti, 2011
Antologie AMINTIRILE VIETII –Editura Grinta, Cluj, 2011

ALMANAHUL LITERAR -Renaşterea Buzoiană -Buzău, 2011.
PREMIUL SPECIAL al Editurii RAFET in cadrul Festivalului International de creaţie literară TITEL CONSTANTINESCU, editia a IV-a
Antologia INTRE RÂMNICE, Ramnicu Sărat, august 2011.

SECVENTE IN ALB SI NEGRU-VERSURI, Editura Politehnica PRESS, Bucuresti 2012.

POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET- VERSURI, Editura Singur, Targoviste 2012.

Antologia MERIDIANE LIRICE- Editura Armonii culturale, Adjud 2012.

Antologia SIMBIOZE LIRICE- VOL II-Editura Anamarol, Bucuresti 2013.
Antologia CONFLUENTE POETICE, Editura PIM, Iasi 2013.
Antologia bilingva INFINITUL IUBIRII, Editura Maiastra, Tg. Jiu, 2013
Antologia MERIDIANE LIRICE- ARIPI DE VIS, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2013
Antologia DRAGOSTE-N CUVINTE- Editura Inspirescu, 2013
Antologia DE DRAG, DE JALE SI DE DOR- Editura Natiunea, Bucuresti, 2013
Antologia CIOPLITORI IN SLOVE- editura Inspirescu, Satu Mare, 2013

Revista REPERE LITERARE- Ploiesti, martie 2013-SECVENTE IN ALB SI NEGRU- Breviare de VICTOR STEROM

Revista CERVANTES, NR. 11/2013/ Satu Mare, Medalion si versuri

ALMANAHUL RENASTEREA BUZOIANA, Buzau, 2014
Antologia SIMBIOZE LIRICE- VOL IV -Editura Anamarol, Bucuresti 2014
Antologia SIMBIOZE LIRICE- VOL V -Editura Anamarol, Bucuresti 2014
Antologia SIMBIOZE LIRICE- VOL VI -Editura Anamarol, Bucuresti 2014

Antologia PRIETENIE PRIN POEZIE- Editura Dandes Press, Drobeta-Turnu Severin, 2014
Revista BOEMA LITERARA- Galati, februarie 2014, versuri
Revista DOR DE DOR- Dor Marunt, februarie 2013, Medalion si versuri.

 

 

Dragă Ioana Dobre, în adolescenţă, împreună cu Carmen Tania Grigore, Violanda Georgescu, Ion Nica, Girel Barbu şi alţii, am fost membri ai unui cenaclu prin corespondenţă, „Prietenia”. Fiecare autor trimitea celorlalţi, în manuscris, câte o copie a poeziilor sale. Apoi primea de la aceştia comentariile de rigoare. Ce îţi mai aminteşti din perioada aceea?

Eram elevă a Liceului real-umanist Făurei pe atunci, în treapta întâi. Îmi amintesc de parcă ar fi azi: a venit mama la mine cu cei doi fraţi mai mici( locuiam în căminul de elevi) să-mi spună că nu mai poate trăi cu tatăl meu  la Ruşeţu şi că a plecat la bunici, la Cireşu în judeţul Brăila, satul ei natal. Despărţirea lor m-a întristat şi m-a marcat mereu fiindcă nu am putut ierta faptul că unul din fraţi a fost lăsat tatălui( eram patru copii la părinţi) şi eu am suferit mult de dorul lui, fiind primul după mine şi la creşterea căruia i-am ajutat de mică. Înainte să plece la gară, mama mi-a lăsat un plic mic verde pe care scria la expeditor ,, Prietenia’’. Iată cum o mare tristeţe avea să fie compensată de o mare bucurie. Şi astăzi consider acel plic venit la Ruşeţu, de la Brăieşti, de la Girel Barbu, (dincolo de venirea pe lume a fraţilor mei), cel mai frumos dar făcut de mama mea, sufletului meu. Pentru că trebuie să ştii, Prietenia a fost un dar de suflet. Am deschis cu mare curiozitate scrisoarea şi am citit o invitaţie făcută de un poet despre care citisem în ziarul Viaţa Buzăului la rubrica ,,manuscrise’’ răspunsuri pozitive şi încurajatoare date de Puiu Cristea , demersurilor sale poetice făcute acestei publicaţii judeţene săptămânale. Îmi plăcea numele lui şi aveam o mare încredere în acest om pe care cronicarul îl încuraja de fiecare dată. Aşa că am răspuns afirmativ scrisorii de aderare la cenaclul prin corespondenţă, care urma să-mi coloreze zilele triste, de licean părăsit de părinţi într-un cămin de elevi, chiar la început de drum. Reamintesc cu mare plăcere numele celor care mi-au trimis poeziile lor: Carmen Tania Grigore, Girel Barbu, Marin Ifrim, Sofia Dobre, Adina Stanciu, Ion Nica. O poezie a Adinei o fredonam, atât de mult îmi plăcea,  fiind scrisă în stil popular. I-am iubit enorm pe toti, ei devenind, fără să ştie, familia mea, fraţii mei. Datorită ,, Prieteniei’’am reuşit să depăsesc acele situaţii dureroase create în familia mea, am scris mai departe poezie şi-am învăţat bine la şcoală pentru bursă, cămin şi cantină, susţinându-mă singură la studii. Când Liceul s-a reprofilat, în 1977-1978, devenind liceu cu profil mecanic, am plecat la Buzău la o şcoală profesională (Grupul Şcolar M.I.U. ) cu gândul să devin ţesătoare şi prin contract cu Fabrica ,,Textila Buzău’’să mă pot susţine în continuare, singură,  la studii şi bineînţeles ca să fiu mai aproape de redacţia ziarului ,,Viaţa Buzăului’’, de cenaclul care funcţiona acolo, de mulţi membri ai ,,Prieteniei’’care studiau în oraş, de biblioteca judeţeană. Am studiat doi ani la Buzău şi am cunoscut în acest timp viaţa culturală a oraşului( cenaclul Civitas, Al.Sahia, Viaţa Buzăului), m-am bucurat de ea şi mai ales am cunoscut pe Puiu Cristea, Ion Stanciu, Călin Gheţu, Alexandru Oproescu, Cristian Popescu, pe Ioan Ifrim şi Veronica Voiculescu, pe Tania Grigore şi Melania Manta, Ion Nica şi Costel Feraru. Tot în acea perioadă am vizionat ,,Viaţa merge mai departe’’ – cu Julio Iglesias , am jucat Hora Unirii pe platoul din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor de 24 ianuarie 1979, a venit mai apoi şi Cenaclul Flacăra la Măgura Buzăului unde am avut marea bucurie de a-mi vedea idolul literar, pe poetul Adrian Păunescu, pe domnul Andrei, copil, pe Florian Pitiş, precum şi renumita tabără de sculptură în aer liber. Toată recunoştinţa mea Doamnei Directoare Voinea Ancuţa care mi-a făcut această mare bucurie, ducându-mă cu autoturismul personal la acea minunată manifestare câmpenească din poiana Măgurei.

 

Au trecut foarte mulţi ani de atunci. Cenaclul era conceput de un fel de aventurier literar, o persoană care, mai târziu, a fost acuzată în „România literară” de lucruri imorale. Între timp, tot mai des, am început şi eu să-mi dau seama că ceva nu a fost în regulă atunci. Nu e obligatoriu să-mi răspunzi, oricum nu intru în amănunte. Presupun că unele din naivele noastre comentarii ajungeau în altă parte. Tu cum vezi aceste lucruri?

Foarte rău dacă s-a întâmplat ca cineva să ne răstălmăcească faptele şi să pună într-o lumină nefavorabilă acel minunat gest de popularizare a poeziei, acel mini-internet i-aş spune eu acum. Cred că ideea a fost genială, mai mult decât atât, ea a prins în anii 70 când, paralel, pe plan naţional se desfăşura activitatea ,,Cenaclului Flacăra’’ şi ,,Cântarea României’’, când liceele reale şi cele umaniste se transformau în licee industriale, mecanice, chimice , electrotehnice şi rar mai rămânea câte unul de filologie sau pedagogic şi sanitar, pe judeţ. În fiecare din noi se petrecea o revoluţie şi toţi duceam o rezistenţă prin creaţie, prin cultură, de la o vârstă destul de fragedă. Visul meu era să devin profesoară de limba şi literatura română şi mi-a fost împiedicat de cele două întâmplări nefaste, lipsa susţinerii părinteşti şi ,,dizolvarea liceului real-umanist’’. Cenaclul Prietenia prin corespondenţă a devenit o necesitate pentru noi cei care băteam atunci la porţile afirmării de sine şi mai ales pentru cei cărora li se năruiau visele sub ochi. Pentru mine a însemnat enorm şi vreau să se ştie asta şi de către admiratori şi de către cârcotaşi. S-a întâmplat ca într-o zi să primesc la cămin, vizita unui tânăr care s-a recomandat Dorel Istrate şi care mi-a cerut să-l înştiinţez pe Girel Barbu că mai funcţiona un cenaclu cu acest nume undeva la Târgovişte iar noi va trebui să-i schimbăm numele. Girel s-a conformat şi numele a fost schimbat în ,, Ramuri’’. Era frumos şi acest nume dar pe mine m-a durut imixtiunea acelui domn (după doi ani de corespondenţă între membrii noştri) şi trebuie să recunosc că i-am purtat pică.

 

În fine, anii au trecut. Mulţi dintre noi ne-am cunoscut şi „în carne şi oase”. Eu mi-am revăzut acele poezii trimise vouă după mai bine de trei decenii. Mi le-a arătat Carmen Tania Grigore, în Anglia. Am rămas consternat de bucurie şi de faptul că mai prost de atât nu puteam să scriu atunci. Nu toţi cei care am plecat la drum atunci au continuat să scrie, iar cei care au mers mai departe au confirmat. Te rog să completezi acest tablou literar atât de nostalgic…

Am plecat din Buzău în martie 1980 şi m-am angajat ca ţesătoare la Bucureşti, la Întreprinderea Aurora. Mi-am continuat studiile liceale la seral dar la profil textil în treapta a doua fiindcă aşa era regula, te perfecţionai în domeniul în care lucrai şi deveneai muncitor cu înaltă calificare la bacalaureat. Am continuat să scriu şi să citesc poezie. Îmi amintesc că i-am scris lui Geo Dumitrescu la Luceafărul în 1981 şi mi-a răspuns asemeni lui Puiu Cristea – să perseverez. Acele cuvinte -perseveraţi, insistaţi – mi-au rămas de căpătâi. Participam la şedinţele cenaclului Casei de Cultură a sectorului 5 condus de Mircea Constantinescu.Din păcate am pierdut legătura cu prietenii mei dar de câte ori mergeam acasă şi făceam popas în gara Buzău ca să schimb trenul, cumpăram ziarele locale ca să-i caut pe ,,ai mei’’ cu înfrigurare. Aşa că am fost la curent mereu cu evoluţia lor, fie pe plan local( Marin Ifrim se ocupa de ,,Muntenia literară’’, de – Anul Eminescu -, de – Anul Caragiale- , am şi acum colecţia…), fie pe plan naţional sau internaţional( de pildă ,,Flacăra’’ scria cum că Girel Barbu a devenit ţăran dupa 89 dar publică versuri în gazetele franceze).

 

Dincolo de versurile pe care nu le-ai părăsit niciodată, cu ce altceva îţi condimentezi activitatea literară?

Îmi plac mult ,,lansările de carte’’, îmi place să cunosc autorii, poeţii, scriitorii, îmi place să-i ascult, să mă bucur de realizarile lor, să leg prietenii, să-i înfrăţesc pe cei din locuri diferite din ţară( zilele trecute am cunoscut pe Ion Dodu Bălan la o lansare de carte de la Biblioteca Metropolitană). Fac parte de şapte ani din ,,Asociaţia Universul Prieteniei’’ care are în componenţa ei scriitori de pe toate meridianele şi al cărei sediu este la Iaşi. Pot să spun că am participat prima dată la o lansare la magazinul Muzica din capitală unde Adrian Păunescu îşi lansa volumul ,, Infracţiunea de a fi’’ şi am cunoscut atunci pe Grigore Vieru care mi-a dat un autograf superb pe volumul fratelui său Adrian: ,,Ioanei, cu preţuire pentru că şi-a alipit lacrima de lacrima noastră. Grigore’’. Ce poate fi mai frumos!

Înţeleg că lucrezi într-o Universitate, la bibliotecă. Ca scriitor, simţi în vreun fel influenţa de zi cu zi a acestui mediu propice oricărui intelectual cu înclinaţii literare ?

Biblioteca noastră este o bibliotecă de facultate, prin urmare este o bibliotecă tehnică. Dumnezeu a vrut ca după 20 de ani (1976-1996) să ajung să lucrez în învăţământ aşa cum mi-am dorit dar nu ca profesor ci ca bibliotecar, deci cadru didactic auxiliar. Am învăţat multe lucruri în optusprezece ani, iată. Am făcut cursuri de biblioteconomie, de secretariat şi birotică, de operator calculator, specializări la B.C.U. şi la Facultatea de Litere, etc… Biblioteca m-a ajutat prin reţeaua internet pentru că mi-am regăsit prietenii vechi, mi-am făcut prieteni noi în ale scrisului, am postat poezie pe diverse site-uri literare şi am scris articole în reviste online despre poeţii buzoieni, promovându-le scrierile (Cartea cu prieteniConfluenţe româneşti-Phoenix Arizona)( Tudor Cicu, Marin Ifrim, Dumitru Istrate Ruşeţeanu, Ion Ifrim, Costel Feraru, Carmen Tania Grigore, Laurenţiu Belizan. Datorită calculatorului am trimis manuscrisul primei mele cărţi în anul 2010 la editura ,,Semănătorul online’’ care mi l-a publicat pe internet şi tot atunci m-am bucurat de o cronică minunată făcută de Cezarina Adamescu în aceeaşi revistă. Exista şi o bibliotecă online care mi-a publicat în format pdf cărţile apărute mai apoi pe piaţă. Am cunoscut editori( Rodica Elena Lupu, Dănuţ Deşliu, Doru Stefan Dăncuş) care mi-au acceptat documentele trimise pe mail în format electronic şi mi le-au publicat în volum şi în reviste online sau în reviste tipărite. Ce să-i mai cer lui Dumnezeu! Mi-am împlinit visul de a-mi publica versurile scrise în adolescenţă şi tinereţe mai apoi.

 

Spune-mi câte ceva despre proiectele tale de viitor apropiat. La ce lucrezi în prezent?

Tocmai am terminat de redactat un volum de poezie în vers liber ( Ce frumos am trăit!) căruia i-am anexat şi traducerea în limba germană făcută de către prietena mea virtuală, Renate Muller din Germania, volum pe care l-am trimis la Festivalul Concurs ,,Titel Constantinescu’’, ediţia a VI-a, la Râmnicu Sărat. Lucrez de doi ani la antologia mea de autor, Darul meu, carte care va vedea lumina tiparului în toamnă la Editura  ,,Armonii Culturale’’ din Adjud.

Ce te leagă sufleteşte de unii scriitori de origine buzoiană?

 

Cum spuneam, îmi sunt foarte dragi scriitorii, îmi place să le ascult povestea, am răbdare să-i ascult recitând chiar şi la telefon, pe unii i-am înregistrat ca să-i păstrez în memoria unui CD. Mă bucur că datorită internetului am regăsit-o pe Carmen Tania Grigore şi am reuşit să ajung la lansarea cărţii ei în mai 2010, la Buzău, iată după treizeci de ani, la o manifestare literară buzoiană. Tin foarte mult la ea şi-mi place să o ştiu la fel de luptătoare cum am cunoscut-o eu în 1979. Am descoperit pe site-uri un poet bun, premiat de un cotidian din capitală, pe care l-am trimis către voi, Laurenţiu Belizan şi sunt mândră de felul în care l-aţi primit alături de voi, acolo la Casa de cultură a Sindicatelor precum şi în noul cenaclu Ante Portas. Vă iubesc şi vă respect pe toţi. O urmăresc demult şi suntem şi prietene virtuale, pe Gina Zaharia, pentru care am sentimente deosebite de preţuire. Vă doresc o viaţă demnă şi frumoasă tuturor! Mulţumesc!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s