Alternative asociative viabile în lumea literară

Marcel Isbasoiu

În urma unei discuţii cu scriitorul Marin Ifrim am aflat de existenţa unui dicţionar al membrilor Ligii Scriitorilor Români. Prin bunăvoinţa domnului Stelian Grigore – „Patriarhul culturii ţinteştene” – am  reuşit să lecturez lucrarea „Liga scriitorilor români – 200 de autori. Dicţionar Biobibliografic” vol. I,  autor Anda Dejeu, editura Dacia XXI, Cluj Napoca, 2011 (Colecţia Dicţionarele XXI „seria Dicţionare specializate XXI”). Consultantul ediţiei este Alexandru Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor Români care semnează şi o generoasă prefaţă („Liga Scriitorilor Români în folosul culturii române”).

Dicţionarul este salutar, reuşind să recenzeze alfabetic membrii LSR până la sfârşitul anului 2010 cu „inventarul” aferent de lucrări/ autor şi câteva referinţe critice „individualizante” pentru scriitor şi operă. Adevărul este că lucrarea poate fi catalogată ca precursoare a unei viitoare ediţii de dicţionar – în care autoarea să intervină cu acribie şi discernământ/profesionalism în structurarea, redactarea şi mai ales rigoarea şi calitatea literară/estetică a conţinutului.

Cei 200 de scriitori cu vârste între 15 ani (Casiana Patricia Ekart Jelmărean) şi 91 de ani (Mihail Ghiţescu) au profesii/ocupaţii dintre cele mai diverse – de la elevii de liceu, la profesorii universitari – academicieni presăraţi/răspândiţi pe teritoriul naţional în cele şaisprezece filiale zonale, dar şi în cele zece filiale (structuri) externe (despre a căror compunere şi activitate, autoarea este eliptică, dacă nu chiar nevăzută în exprimare/abordare).

La nivel naţional, unsprezece filiale au reuşit să editeze reviste/gazete proprii: filiala Dolj chiar două – tipărirea lor realizându-se cu resurse financiare proprii sau urmare a mecenatului unor întreprinzători mărinimoşi ai zonelor de referinţă.

Prolificitatea producţiei literare raportată la scriitor se înscrie între două extreme: de la eseuri – articole disparate/disipate în publicaţii de gen – până la 75 de titluri ale tot atâtor cărţi ale Cezarinei Adamescu din Galaţi.

Câţiva dintre cei 200 (scriitori) sunt şi membri (stagiari sau titulari) ai Uniunii Scriitorilor din România.

Producţia literară totală a celor 200 de membri ai LSR este de 1481 de titluri de cărţi cu o medie de peste şapte/autor, la care se adaugă multe lucrări în coautorat, dar mai ales eseuri diverse într-o cantitate impresionantă.

Avem satisfacţia ca printre scriitori  evidenţiaţi, în dicţionar să identificăm şi cinci buzoieni. În ordinea apariţiei lor în lucrare (strict alfabetic) încercăm o scurtă prezentare a acestora:

  • Aurel David, născut în Buzău (5 iulie 1936), filolog trăitor în/la Călăraşi, autor a nu mai puţin de douăzeci şapte de cărţi (cel mai prolific dintre buzoieni), despre care Ion Andreiţa ne spune că „… este un om al înălţimilor. Al înălţimilor morale şi intelectuale. Al înălţimilor unui talent literar desăvârşit, înmulţit (a nu se uita parabola cu talanţii din Biblie) în peste douăzeci de cărţi – tot atâtea probe ale zborului victorios, la capătul fiecărei curse aşteptându-l mai sporite în aur şi o greutate specifică, tresele de scriitor”.
  • Stelian Grigore, filolog, domiciliat în comuna Ţinteşti, Buzău, născut în Puchenii Moşneni (12 noiembrie 1936), Prahova, o mai veche cunoştinţă a noastră care de mai bine de zece ani şi-a (re)descoperit vocaţia scrisului literar. În dicţionar figurează ca autor de versuri. Poezia acestuia are o notă personală aparte, cu accente didactice şi mobilizatoare, evocatoare, cuprinse în cinci plachete, dar şi coautor al mai multor lucrări monografice şi memorialistice. Din referinţele critice reţinem din aprecierea poetului Marin Ifrim (buzoian): „Stelian Grigore este un poet sentimental, însă sentimentalismul său nu e deloc regizat, versurile având ceva din spontaneitatea rapsozilor rafinaţi. El practică o retorică lirică oarecum contrastantă, poemele scurte şi pline de conţinut fiind ţinute sub o fluenţă strictă. Fin observator al naturii, inclusiv a celei umane, poetul simplifică nuanţele filozofice le vieţii, lăsând pe hârtie esenţa trăirii, lucrând într-un spaţiu poetic cu coordonate sigure, familiare chiar…”
  • Elena Stroe-Otavă, filolog, născută în satul Bădila (2 martie 1950), comuna Pârscov, Buzău, stabilită în municipiul Focşani, prozatoare, autoarea a trei romane apreciate de critica literară de/din provincie. Obiectivă şi relevantă, evaluarea scriitorului Al. Florin Tene (Preşedintele în exerciţiu al Ligii Scriitorilor Români): „Proza Elenei Stroe-Otavă vă surprinde predilecţia autoarei spre epicul de rememorare, care este o formă de scenariu construit pe aduceri aminte, având un ton melancolic şi o radiografie a cotidianului”.
  • Viorica C. Popescu, preşedinta filialei Braşov a LSR, născută în Blăjani, Buzău (1 aprilie 1943), stabilită în Braşov, autoare a zece cărţi, în majoritate de poezie, dar şi coautoare a mai multor antologii de versuri/poeme sau „portrete”(medalioane). Prahoveanul Victor Sterom îi valorizează creaţia poetică din două tuşe: „Poezia Vioricăi Popescu este mereu o reluată încercare de punere de acord a unei structuri fragile… Poeta dispune de un fond sufletesc luminos pe care şi-l apără de invazia umbrelor”.
  • Gheorghe Postelnicu, filolog, născut în comuna Pârscov, Buzău (20 august 1947) unde şi locuieşte, autor a trei romane, o carte de proză scurtă, un studiu monografic (Ion Gheorghe) şi o carte de eseuri critice. Printre altele, a dobândit şi calitatea de membru titulari al Uniunii Scriitorilor din România. Ilie Mândricel, profesor buzoian, despre unul dintre romane („Vâsla de sare”) emite următoarea judecată de valoare: „Întreaga carte dovedeşte un acut simţ al socialului, o privire avidă şi o percepţie supradimensionată asupra umanului, văzut în latura sa degradantă şi imorală. Tristeţea şi nefericirea care străbat paginile sunt impresionante. Ele îi învăluie pe cititori precum ceaţa pe vizitatorii Londrei. Din acest punct de vedere, întreaga acţiune a cărţii pare un îndelung antrenament pentru suferinţă”.

Încheiem încercarea de evaluare a lucrării menţionate cu aprecierea scriitorului Al. Florin Tene: „Editarea acestui dicţionar (bio)bibliografic în colaborare cu Editura Dacia XXI, este un instrument necesar în cunoaşterea activităţii Ligii, dar şi un mijloc de evaluare cantitativă şi colectivă a tuturor membrilor, un bilanţ necesar şi binevenit”.

Este remarcabil că în cadrul lumii condeierilor literari, grupuri interesate identifică soluţii asociative (vezi Liga Scriitorilor Români) pe care le pun în operă constituind, deocamdată, replici timide la adresa structurii consacrate şi unanim acceptate/recunoscute (Uniunea Scriitorilor din România).

Marcel Isbăşoiu

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s