Puncte de vedere…

…despre cultura populară buzoiană

LAZAR ISVORANU

Creator al unei culturi materiale şi  spirituale superioare, poporul român a aflat în cântecele şi obiceiurile sale un sprijin puternic în lupta îndelungată de păstrare şi dezvoltare a funcţiei sale naţionale, de asigurare a continuităţii în vatra în care s-a zămislit. Se impune, de aceea, depăşirea stadiului discriptiv, de suprafaţă, care se mai resimte uneori în prezentarea faptelor de cultură  populară, în sensul evidenţierii semnificaţiilor lor de profunzime, a relaţiilor cu întregul sistem de valori social-istorice şi economice pe care le-au generat evoluţia, modului de integrare a creaţiei populare tradiţionale în contemporaneitate.

Ţinutul Buzăului – străveche vatră de cultură şi civilizaţie românească, punct de legătură între cele trei mari provincii româneşti – Muntenia, Ardealul şi Moldova – a fost catalogat pe nedrept ca o „zonă a interferenţelor pure”, în care elementele originale au mers până în pragul disoluţiei.

Făcându-se apel la aceste aşa zise ”zone de interferenţă”, unii folclorişti au mers până la extrema minimalizare a originalităţiicreaţiei populare din diferite zone etno-geografice ale ţării. În acest sens, cazul cel mai edificator este cel al judeţului Buzău. În volumul „Folclor din judeţul Buzău”, publicat în 1928, folcloristul N. Georgescu Tistu afirma că zona folclorică a Buzăului raportându-se la creaţia populară naţională, este o zonă de interferenţă,caracterizată nu numai prin cumulare de influenţe din zonele vecine ci chiar prin simpla alipire a acestora.

Un astfel de verdict, care încă mai persistă în conştienţa unora, contravine, privind lucrurile de la nivelul la care a ajuns astăzi folcloristica, legilor de dezvoltare a creaţiei materiale şi spirituale ale unei colectivităţi folclorice. Aceste legi, impun, logic, că oricare colectivitate folclorică nu se poate limita doar la acceptarea fără intervenţii a unor influenţe, chiar dacă acestea sunt superioare ca realizare cultural-artistică sincretică, fără să filtreze prin personalitatea sa valorile cu care ia contact.

Considerăm că nu e puţin lucru ca din multitudinea influenţelor exercitate  asupra-i, creaţia populară buzoiană să-şi oprească pentru sine doar ceea ce i se potrivea. Tocmai de aceea apreciem că poate nicăieri ca aici spiritul de selecţie şi sinteză  nu a funcţionat mai puternic, mai decis, creaţia populară buzoiană constituind, din acest punct de vedere, o magmă spirituală în continuă fermentare şi latentă sedimentare.

Fără a minimaliza sau ignora punctul de vedere contrar, susţinem deci că elementele de influenţă  venite din zonele învecinate  sau din alte locuri de ţară, s-au grefat pe elementul originar existent, în sensul sedimentării lor într-o concepţie spiritual folclorică proprie. Fiind vorba de zone învecinate, relaţiile dintre populaţia buzoiană, ardeleană sau moldoveană au putut lua forme diferite, contribuind astfel la vehicularea creaţiei folclorice locale, dintre care menţionăm schimburile comerciale, transhumanţa sau refugiul temporar sau definitiv în faţa vicisitudinilor istoriei.

Se poate afirma deci, că elementul de împrumut – departe de a dizolva fondul originar existent – a fost asimilat în mod creator în sensul integrării lui într-o concepţie proprie.

Teoria contaminării zonelor folclorice trebuie înţeleasă în sensul că orice zonă etnofolclorică a ţării, oricât de bine ar fi ea conservată, conţine, fără îndoială, şi elemente de împrumut. Dacă lucrurile nu ar fi abordate din acest punct de vedere ar însemna să nu admitem însăşi principală funcţie a actului de folclor – comunicarea. Astăzi este unanim acceptată  ideea că orice act de cultură, deci şi folclorul, este prin excelenţă un act de comunicare, structura unitară a folclorului nostru apărând, în acest context, şi mai pregnant în evidenţă, fie că ne referim la variile domenii de realizare ale acestuia, la funcţii, mijloace de expresie, categorii, etc.

Creaţia populară trebuie privită în dinamica ei, înţeleasă ca un tot, la împlinirea căruia şi-a adus contribuţia fiecare zonă a ţării prin modalităţi proprii de înţelegere a lumii, de interpretare a ei, de exprimare a gândurilor şi sentimentelor, toate subordonate viziunii generale a poporului român asupra lumii.

Creaţia populară buzoiană a coexistat din vremuri imemoriale în interiorul creaţiei populare româneşti cu amprenta specifică  pe care i-au conferit-o oamenii, locurile şi evenimentele sociale circumscriind o realitate complexă, dictată de însăşi istoria acestor meleaguri.

Lazăr Isvoranu

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s