Victor Rotaru – Poeme

20130531_124800
DOR DE ZBOR

Mi-e dor sa zbor cu ,,pasarea maiastra”
Spre ceru-nseninat si necuprins;
Sa trec prin nori spre zarea cea albastra
Si sa ating un loc de neatins.

Visez in somn cum ma desprind de Terra
Si parca visul este nesfarsit!
Sa ma-ntalnesc din nou cu stratosfera,
Acum e-un lucru greu de savarsit.

De-odata ma trezesc plin de sudoare,
Realizand ca nu mai pot sa zbor,
Dar am in mine-un gand care ma doare
Cat voi trai, de zbor imi va fi dor.

Mi-e dor sa ma inalt spre cer cu stele…
De aripi supersonice mi-e dor;
Acesta a fost visul vietii mele
Sa ma inalt ca pasarea in zbor.

CUGETARI (I) REALISTE

Ca pamantean, ma simt un om ciudat,
Gandind c-avem si vreme pentru ura,
Iar timpul nu-i decat o picatura
Ce curge dintr-un loc in celalalt.

Ma-ntreb mereu ca simplu anonim,
Iar intrebarea mea nu cred ca-i dura;
De ce ne dusmanim fara masura
In lumea asta ce n-o mostenim?

Cand vine timpul toti plecam spre cer,
Indiferent de rang sau de alura.
Pamantul este cel care ne-ndura
Si tot el ne primeste-ntr-un ungher.

Deci, oameni traitori pe-acest pamant,
Parerea mea e sincera si pura:
Sa conlucram cu ,,mama,” zis natura
Diriguita doar de Domnul Sfant.

REFERIRE

Tu ce spui: ,,sunt şeful ţării”;
Nu gândeşti la cele spuse?
Te trezeşti grăind aiurea…
Cred că ai idei impuse!

Precis eşti purtat de valuri
Stăpânit de rău şi ură!
După cum îţi este vorba
Faci parte din incultură.

Domnule ,,zis preşedinte”
Vezi că ţara se fărâmă!
De mai speri la vreo salvare
Nu mai sta prea mult la ,,cârmă”.

Eu îţi amintesc o vorbă:
Nu mor caii când vor câinii;
Neamul nostru nu dispare,
Nici ,,sluga” când vor ,,stăpânii”!

TREI VIRTUŢI

Smerenie nu-nseamnă umilinţă,
Ci modestie,stimă şi respect,
Faţă de cel ce este lângă tine
Chiar de n-aveţi acelaşi subiect.

Nu te-nălţa mai mult decât ţi-e rangul;
E important să ştii puterea ta!
Aceasta-nseamnă modestia-n viaţă,
În caz contrar oricând tu poţi claca.

Cât despre stimă, ce putem a spune?
Ea se obţine prin comportament!
Degeaba vrei să fii stimat de semeni
Dacă în viaţă eşti un indecent!

Respectul nu-i nici el o întâmplare,
De multe ori se vrea a fi impus.
El se câştigă tot prin comportare,
Indiferent ce ai sau nu de spus.

Deci,modestia,stima şi respectul
Sunt trei virtuţi cam rare pe pământ,
Dar nu oricine poate să primească
Aceste „daruri” de la Domnul Sfânt.

VORBE DIN VIAŢĂ

În viaţă multe vorbe-s preţuite…
S-au poate-aşa ar trebui să fie!
RESPECTUL PENTRU TINE-i o virtute
Şi nici decum o simplă sindrofie.

De DRAGOSTE, vorbim în orice clipă,
Indiferent de vârsta trecătoare;
Suntem născuţi spre a iubi în pripă
Sau poate pentr-o viaţă-n cumpătare.

O altă vorbă este fără seamăn:
PRIETENIA sinceră şi dreaptă!
Ea-ţi este sprijin ca un frate geamăn,
Când nu gândeşti ce greutăţi te-aşteaptă.

Dar mai există încă trei repere:
Unul e TIMPUL care ne aşează…
CUVINTELE rostite fără vrere
Şi-apoi NOROCUL care ne marchiază.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s