DESPRE REPERE

55 marin

Uneori, când ne doare la lingurica limbii şi literaturii române, ne tot frământăm cu ce ne convine şi cu ce nu ne convine, avem un fel de insomnii măgăreşti. Ca şi cum echilibrul intelectului nostru ar fi reglat de bucătarul-filozof Pleşu. Apropo, mi-aş dori ca fanii acestui filozof autostopist să dea din mână toată viaţa lor cerşind cu degetul în sus, a minte de cărat pe şoşelele patriei. Eu mă bucur că nu sunt Pleşu. E o chestiune cam oloagă, dar merge şi aşa. Am  motivele mele. Nu mă pot închipui un fel de Pleşu la budă. E ceva nasol rău de tot. Acum câteva ore, am fost la şedinţa Cenaclului literar „Ante portas”.  A citit versuri un poet pe care nu l-aş fi descoperit nici cu fosta miliţie după mine. O surpriză imensă. Sunt uimit şi încântat de vigoarea noii vieţi literare. Nu mai insist. În scurt timp, prietenul Teo Cabel va fi prezent aici cu text lămuritor şi cu poze. Această ţară literară îşi va reveni la normal când, noi, cetăţenii simpli, vom renunţa a asculta maţele lui Pleşu, ciorba de buric a acestuia, căutându-ne repere în viitor. Pentru mine, un copil fabulos, cum e buzoianca noastră, Oana Camelia Şerban, e un reper, un fel de far marinăresc. Numai aşa mergem înainte. Mulţi mă înjură pentru că am simţit mercaptanul din „filozofia” lui Pleşu. E treaba lor.

Marin Ifrim

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s