FUMATUL

Dr. Ioan Dragusin

Fumatul este caracterizat de un prag uz/abuz zero; nimic din fiinta noastra nu recomanda
azi fumatul pentru o utilitatea oarecare.
Fumatul a fost iniţial folosit în cadrul ritualurilor religioase ale amerindienilor, pentru
inducerea stării onirice şi invocarea zeilor. Ulterior a fost adoptat de europeni în momentul în care au luat contact cu aceste civilizaţii şi introdus pe continent, pentru a deveni o modă pentru aristocraţie şi apoi un viciu al tuturor claselor sociale care azi face mai multe victime decât alcoolismul, drogurile şi SIDA la un loc.
Nocivitatea fumului de ţigară este dată de substanţele care îl compun: conţine circa 4000 de substanţe, dintre care 50 sunt cancerigene. Se mentioneaza: nicotina, cea care dă dependenţă, un toxic mortal in doza de 60 mg direct (nearsa), monoxidul de carbon; oxizi de azot, gudroane (provenite din arderea hârtiei de ţigară, cu potenţial cancerigen); substanţe cancerigene: benzopiren, nitrozopiperidina, metale (crom, cadmiu, plumb, poloniu, nichel – prezente in proporţie de 1000 de ori mai concentrate decât în mediul industrial cel mai poluat), acid sulfuric.
In lume o treime din populaţie fumează, numărul victimelor se ridică la circa 4 milioane pe an, şi se estimează că în următorii 25 de ani numărul deceselor va creşte la 10 milioane pe an.

Fumatul este un factor de risc (FR) pentru multe boli caracterizate prin mortalitate ridicată, dar a fost clasificat recent si ca boală, dependenţa de tutun fiind încadrată ca tulburare mentală şi comportamentală, codata F17.0 – F17.9 conform Clasificării Internaţionale a Bolilor elaborată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) – ICD-10. Riscurile enorme pentru sănătate asociate fumatului au condus la elaborarea sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a primului tratat internaţional de sănătate publică, cel care îngrădeşte consumul produselor din tutun. FCTC
(Framework Convention for Tobacco Control) a fost adoptată în 2003, România a semnat-o în iunie 2004 şi a ratificat-o in noiembrie 2005 (www.fctc.org ).

Fumătorul este definit ca persoana care utilizează zilnic sau ocazional orice produs care
conţine tutun. Strict vorbind, devii fumător după ce ai „gustat” prima ţigară.
Fumatul apare în context social, fiind un drog semi-legal (afectat de numeroase restricţii)
cultivat ca un ragaz/refugiu în faţa problemelor zilnice. Este privit ca o soluţie la oboseală
(apare adesea asociat consumului de cafea), devine nelipsit de la orice bar, restaurant şi
petrecere implicand ritualuri de grup.
Cercetările au relevat faptul că fumatul în adolescenţă favorizează apariţia de alte
comportamente adictive (care produc dependenţă) – alcool, droguri sau violente. Astfel, tinerii care fumează sunt mai dispuşi de trei ori mai mult decât nefumătorii să utilizeze alcoolul si de 22 ori mai mult sa foloseasca cocaina; de asemenea sunt mai dispuşi să accepte sex neprotejat sau sa rezolve un conflict prin violenţă. Inca, cei ce fumează de tineri sunt de 8 ori mai expuşi dependenţei decât cei care încep să fumeze la maturitate.
Motivele pentru care se începe fumatul sunt numeroase:
– majoritatea încep în joacă sub influenţa grupului, pentru a fi în rând cu prietenii lor.
Novicii se amăgesc o perioadă că se pot lasă când vor, dar în realitate nu mai pot.
– o altă categorie a fumătorilor a început în urma întâmplărilor nefericite din viaţa, pentru ei fumatul fiind o distragere de la grijile care îi copleşesc, oferindu-le o senzaţie de linişte.
Mulţi fumători fac parte din categorii sociale defavorizate, cu grad redus de informare, care consideră că fumatul zarit si la cei avuti merita imitat.
Se distinge intre:
– fumatul activ, reprezentat de utilizarea ţigărilor, ţigărilor de foi, trabucului;
– mestecarea sau prizarea tutunului;
– fumatul pasiv, considerat un risc major pentru populaţia nefumătoare, deoarece un
fumător inhalează 15% din fumul de ţigară, restul de 85% fiind „distribuit” asistentei.
Fumatul atrage datorită efectelor temporare ale nicotinei: antidepresiv, creşte capacitatea de concentrare, crează o anume senzaţie de plăcere.
Se mentioneaza intre efecte negative ale fumatului: colorarea în galben a degetelor (datorită nicotinei); apariţia ridurilor mult mai devreme; scăderea memoriei; creşte frecvenţa cardiacă si se produce vasoconstricţie; menopauza precoce, accentuarea osteoporozei; creste tensiunea arterială; favorizează arteroscleroza; induce impotenta.
Intre consecinţe clinice (patologice) ale fumatului notabile sunt: paradontoza, cu pierderea
prematura a dentiţiei; BPOC (bronhopneumopatie obstructivă), ulcer gastro-duodenal;
vosospasm coronarian, ducând la angină pectorală, infarct imocardic acut; ateroscleroză,
antrenand diferite boli cardio-vasculare si posibilitatea morţii cardiace subite; HTA cu toate complicatiile sale, arterită obliterantă, cu evoluţie spre gangrenă si amputaţii; cancere de multe feluri incepand cel pulmonar.
S-a calculat ca un om care fumează un pachet de ţigări în fiecare zi trăieşte cu şapte ani mai puţin decât unul care nu a fumat niciodată.
In privinta fumatului pasiv, el antreneaza dureri de cap, tulburari si boli respiratorii mai
frecvente decât la cei neexpuşi la fum de ţigară, scade capacitatea de efort în cazul activităţilor fizice; risc pentru astm bronşic sau alergic, boli de inima cancer pulmonar.
Pentru copii, fumatul pasiv este si mai grav:
– dacă mama fumează în timpul sarcinii, aceasta determină naşterea unui copil cu greutate
mai mică decât normal, circa 2500 g, şi o naştere prematură, cu o dezvoltare ulterioară mai greoaie; riscul de moarte subite la nou nascut creste considerabil (pe suspiciune de insuficienta respiratorie);
– copiii mamelor fumatoare au capacitate pulmonară mai mică;
– aceiasi copii pot face alergii, astm bronşic, bronşite si amigdalite mai des decât copiii din
familiile de nefumători.
2. Preventia primara a fumatului
Prevenţia primara a fumatului trebuie realizată în şcoală de la cele mai fragede vârste, dar
şi acasă.
Factorii de risc pentru inceperea fumat sunt reprezentaţi de:
– grupul de prieteni. La tineri, tabagismul apare ca un act de teribilism, la indemnul asazişilor
prieteni pentru a-şi demonstra „bărbăţia”. S-a arătat că fetele sunt mai influenţate de grup
când vine vorba de fumat comparativ cu băieţii.
– mediul familial – s-a arătat că într-o familie în care părinţii sunt fumători există un risc
crescut cu 50% pentru copii de a deveni fumători la rândul lor, comparativ cu acei copii ce
provin din familii de nefumători.
– apariţia fumatului la televizor şi în alte mijloace media – tinerii şi copii au diferiţi eroi şi
idoli, având tendinţa la mimetism faţă de acele persoane. Reclamele (în ţara noastră au fost interzise reclamele TV, dar au ramas reclamele în ziare, reviste şi afişajele stradale) exercita acelasi efect.
– aspecte genetice (moştenite de la părinti): parintii fumatori pregatesc ternul pentru copii
chiar daca nu fumeaza in fata lor.
Iata cateva motive pentru a NU vă apuca de fumat:
– pentru sănătatea dumneavoastră – fumul de ţigară determină numerose complicaţii şi boli la nivelul tuturor sistemelor organismului,
– pentru sănătatea celor dragi – fumătorii pasivi, au risc mai mare decât normal pentru
cancer pulmonar; copiii mamelor fumătoare au la naştere greutate mai mică decât normal
(2500g), cu risc de moarte subită perinatal, naştere prematură, cu dezvoltare greoaie în primul an de viaţă etc.,
– pentru buget – ţigările devin din ce în ce mai scumpe, iar un fumător va fi nevoit mereu
să crească numărul ţigărilor fumate pe zi; priviţi lucrurile astfel: acesti bani sunt cheltuiţi pentru
a vă periclita sănătatea şi a îmbogăţi companiile de tutun.;
– o integrare socială mai uşoară – angajatorii caută preferenţial nefumători, pentru că
aceştia nu pierd timpul cu fumatul, deci pot lucra la un potenţial mai mare comparativ cu
fumătorii;
– pentru frumuseţea dumneavostră – fumătorii au o coloraţie specifică a degetelor (unghiile
şi vârful degetelor sunt colorate în galben datorită nicotinei), dinţi îngălbeniţi, halenă specifică, riduri şi îmbătrânirea precoce a tenului.
Nefumatorii trebuie sa fie altruisti:
– dacă aveţi un copil care a început să fumeze, nu folosiţi o metodă brutală, este posibil să îl determinaţi să continue cu mai multă prudenţă; încercaţi să îi explicaţi ceea ce vă determină să aveţi aceste păreri, aţi putea fi uimiţi ce rezultate poate avea o simplă discuţie.
– o problemă apare pentru părinţii fumători care vor să se lase de fumat de mai multă vreme
fără să reuşească şi ai căror copii se apucă de fumat. Oricând, copilul poate spune acuzator că atâta timp cât părintele continua sa faca acest lucru de ce nu ar avea şi el acest drept. Soluţia este să îi prezentaţi motivele dumneavoastră şi faptul că vă doriţi foarte mult să renunţaţi la fumat.
– dacă aveţi un prieten/sot care fumează şi care îşi doreşte să se lase de fumat de multă
vreme, dar nu reuşeşte, fiţi alături de acea persoană, încurajaţi-o, împreună
Renunţarea la fumat este dorită de două treimi dintre fumători, dintre care doar 2% reuşesc să atingă acest obiectiv, cifra ridicându-se la 5% în urma consilierii fumătorilor în cabinetele de specialitate într-o singură şedinţă de aproximativ 30 de minute.
Efectele pozitive ale renunţării la fumat sunt bine documentate. S-a arătat că la 20 de
minute după ultima ţigară, presiunea arterială şi frecvenţa cardiacă scad, la 12 ore, nivelul de monoxid de carbon (gaz toxic a cărui concentraţie sanguină creşte în urma fumatului) revine la normal, după un interval între 2 săptămâni şi 3 luni, funcţiile respiratorie şi circulatorie sunt îmbunătăţite considerabil, în timp dispare şi tusea şi alte manifestări supărătoare legate de fumat. La un an de la abandonarea fumatului apare o scădere la jumătate riscul de boală coronariană ischemică (scade riscul apariţiei crizelor de angină pectorală şi, mai important, de infarct miocardic acut). După 10 ani de la renuţare se înregistrează o scădere la jumătate a riscului de a face cancer pulmonar, comparativ cu fumătorii, iar la 15 ani de la abandon riscul de boală coronariană ischemică ajunge la nivelul unui nefumător.
Alte avantaje sunt evidente: retragerea ridurilor; albirea dinţilor; dispariţia halenei
(respiraţie cu miros specific); ameliorarea patologiei gingivale; dispariţia culorii galbene de pe unghii (datorată nicotinei); creşterea rezistenţei la efort fizic; economii (ţigările devin din ce în ce main scumpe); acceptare socială mai uşoară (angajatorii preferă persoanele nefumătoare).
Pentru a abandona fumatul trebuie hotărâre şi voinţă de fier. Totul trebuie să înceapă cu un plan, trebuie fixată o zi, prima fără tutun, ziua din care individul işi spune „de azi nu mai fumez”. Dar pentru a se renunţa la fumat este necesară o motivaţie. Acestea sunt diferite în funcţie de individ: pentru unii sunt motive financiare sau de sănătate, pentru alţii sociale, pentru o mai bună adaptare la locul de muncă, sau pur şi simplu poate să fie o senzaţie de saturaţie „mi-a ajuns”.
O dată motivaţia stabilită, trebuie aleasă ziua şi indusă din vreme decizia „din ziua X nu
mai fumez”. Pentru a pregăti acea zi trebuie aruncate ţigările şi brichetele, scrumierele, casa şi maşina trebuie aerisite pentru a nu mai simţii mirosul de tutun, şi anunţaţi cât mai multe persoane de decizia dumneavoastră, pentru a le determina să vă susţină. Cea mai bună soluţie ar fi să vă lăsaţi de fumat împreună cu un alt membru al familiei pentru a nu trece prin toate tentaţiile singuri şi a nu avea senzaţia supărătoare că nimeni nu vă înţelege.
Ziua hotărâtă poate fi oricare, dar cei mai multi dintre fumători aleg zile simbolice, cum
sunt sărbători importante (Paşte, Crăciun etc.), fie ziua lor de naştere, fie cea a unui membru al familiei sau a unei persoane care insistă să renunţe la fumat, dar sunt unele persoane care aleg zile întâmplătoare.
În ziua stabilită, puteţi să vă răsfăţaţi puţin trezindu-vă mai târziu, apoi beţi un pahar de suc de fructe pentru a vă înviora. Pregătiţi-vă mici premii, lucruri pe care vi le doriţi de mult, acum că nu o să mai daţi bani pe ţigări veţi putea să le cumpăraţi. Dacă veţi putea rezista până la sfârşitul primei zile fără fumat oferiţi-vă un cadou.
Abandonarea fumatului este un proces dificil care în acelaşi timp oferă şi satisfacţii după
cum am arătat la început. Mereu va exista tentaţia chiar şi după mai mulţi ani (mai ales că
suntem înconjuraţi de fumători şi legislaţia cu privire la fumatul în locurile publice deşi există, nu este pusă în aplicare), dar cu fiecare reuşită veţi deveni şi mai încrezători în forţele dumneavoastră. Şi chiar dacă se întâmplă să nu rezistaţi tentaţiei o dată, rezumaţi-vă doar la un fum şi apoi lăsaţi lupta să continue.
Trebuie de asemenea avut în vedere că dacă nu mai fumaţi de ani de zile, aceasta nu
înseamnă că nu puteţi cădea iar pradă acestui viciu. O ţigară din când în când, va duce inevitabil la reluarea vechilor obiceiuri, şi, a doua oară renunţarea e şi mai grea.
Sindromului de sevraj se refera la neplacerile care insotesc renunţarea la fumat a unui
dependent. Sevrajul este mai intens sau mai puţin intens în funcţie de numărul ţigărilor fumate pe zi:
– dependenţă uşoară, 1-9 ţigări pe zi şi 60 de minute între trezire şi prima ţigară;
– dependenţă moderată 10-19 ţigări pe zi şi 30-60 de minute între trezire şi prima ţigară;
– dependenţă puternică: 20-30 ţigări pe zi şi 5-30 minute de la trezire la prima ţigară;
– dependenţă foarte puternică: peste 30 de ţigări pe zi şi 5 minute între trezire şi prima
ţigară.
Manifestările sevrajului sunt: ameţeală (în primele două zile), depresie, iritabilitate,
tulburări de somn tulburări de concentrare, senzaţie de oboseală instalată mai repede decât inainte, creşterea apetitului, scăderea ritmului cardiac.
Aceste simptome apar la 2-3 ore de la ultima ţigară şi ating un maximum de intensitate la 2-3 zile, după care devin din ce în ce mai reduse.
Creşterea în greutate este unul dintre motivele pentru care femeile renunţă din start la
ideea de abandonare a fumatului, dar trebiue să ştie că excedentul ponderal este de maximum 4- 5 kilograme, şi că în timp, se revine la greutatea iniţială, creşterea ponderală fiind adaptarea organismului la starea de nefumător.
Dacă pe parcursul efortului dumneavoastra de a renunţa la fumat întâmpinaţi greutăţi, cereţi ajutorul medicului. Acesta vă poate îndruma atât în ceea ce priveşte consilierea cât şi prescrierea unui tratament, precum şi în cazul unor alte probleme cum este excesul ponderal datorat absenţei tutunului (apelaţi la un medic nutriţionist).
Tratamentul fumatului poate recurge la medicatie.
Terapia de substituţie este reprezentată de gumele de mestecat cu nicotină (gen Nicorette),
plasturii cu nicotină, spray-urile nazale cu nicotină care introduc nicotina in cantitati din ce in ce mai mici pentru a de-conditiona dorinta dea dobandi nicotina prin fumat.
Guma de mestecat cu nicotină, gen Nicorette de 2 şi 4 mg. Cea de 4 mg este pentru cei cu
grad ridicat de dependenţă, pentru cei care solicită sau pentru cei care au încercat deja cu 2 mg.
Se administrează 8-10 gume/zi care nu se vor mesteca repede: 20-30 minute fiecare. Durata tratementului – minim 3 luni.
Plasturii cu nicotină, gen Nicoderm de diferite dozaje pentru 24 ore (se dă jos a doua zi)
sau pentru 16 ore (se dă jos seara). Tratamentul durează 8 săptămâni, cu doze descrescânde.
Exemplu 1: Plasture gen Nicoderm de 21 mg/24h timp de 4 săptămâni, apoi de 14 mg/24h
timp de 2 săptămâni şi apoi de 7 mg/24h timp de 2 săptămâni.
Exemplu 2: Plasture gen Nicotrol de 15 mg/16h timp de 4 săptămâni, apoi de 10 mg/24h
timp de 2 săptămâni şi apoi 5 mg/16h timp de 2 săptămâni). Se lipesc pe zona nepăroasă dintre gât şi şold.
S-a arătat că terapia de substituţie cu nicotină are rezultate în 20% din cazuri, iar în
asociaţie cu o altă formă terapeutică se poate ajunge la 59% şansă de reuşită.

Terapia cu bupropion (Zyban)
Bupropionul este un antidepresiv care se administrează minim o săptămână înainte de ziua planificată a abandonării fumatului. Se începe cu un comprimat de 150 mg dimineaţa, timp de 3 zile sau 6-7 zile, după care se creşte doza la 2 comprimate pe zi, la un interval de minim 8 ore.
Abandonarea se planifică spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de tratament, după care se continuă terapia fără întrerupere timp de 7-12 săptămâni, iar ca tratament de întreţinere, dacă este cazul, chiar şi pănă la 6 luni.
Terapii noi
Varenicilina (Champix, Chantrix) este un medicament nou care a fost creat special pentru
abandonarea fumatului. El acţionează pe receptorii nicotinici cerebrali, diminuând pe de o parte plăcerea produsă de fumat şi pe de altă parte ameliorând simptomele de sevraj. Mai multe studii au arătat că varenicilina dublează şansele de abandonare a fumatului.

3. Preventia tertiara a fumatului
Aţi fost fumător pentru mulţi ani? După o luptă crâncenă cu propriul dumneavoastră
organism aţi reuşit să renunţaţi la fumat? Felicitări! Ştim că nu a fost uşor. Cine nu ştie ar spune că totul s-a terminat, dar pentru foştii fumători este o luptă în fiecare zi, mereu pe strada există cel puţin o persoană cu o ţigară aprinsă, oriunde ar ieşi seara în oraş, se fumează, cercul de prieteni trebuie înlocuit uşor, uşor, s-au pus şi câteva kilograme în plus, dar parcă tusea a dispărut, pielea mai sănătoasă, a dispărut respiraţia urât mirositoare, iar în portofel, parcă e mai bine cu banii economisiţi pe ţigări.
Nu contează care au fost motivele, important este că aţi reuşit!
Greul insa incepe de abia acum: trebuie sa mentineti acest statut !
Iata cateva recomandari pentru a putea rezista la reluarea fumatului in perioada ce urmeaza imediat deciziei eroice de a renunta.
– încercaţi să vă înconjuraţi de oameni care nu fumează sau foşti fumători;
– găsiţi alte activităţi pentu a combate începutul unei depresii;
– în situaţii stresante luaţi o pauză, respiraţi adînc şi luaţi-o de la capăt;
– majoritatea foştilor fumători se reapucă de fumat în condiiţi de stres ridicat sau în
cazul unor evenimente nefericite apărute în viaţa lor, sau datorită neîmplinirilor în plan socioeconomic; încercaţi să aveţi o nouă perspectivă asupra lucrurilor şi asupra vieţii în general; nu
uitaţi niciodată că printr-o dependenţă nu rezolvaţi nimic, cereţi ajutorul oamenilor din jurul dumneavoastra, orice problemă are o rezolvare, chiar dacă fumatul vă relaxează şi calmează anxietatea, trebuie să vă întrebaţi dacă merită să vă riscaţi viaţa;
– găsiţi activităţi care să mimeze fumatul, pentru o compensare psihologică;
beţişoarele de vanilie sau scorţişoară pot fi roase sau ţinute în gură, deoarece au formă cilindrică şi dimensiune asemănătoare ţigaretelor, şi în plus au si un gust bun, devenind o răsplată pentru că aţi rezistat tentaţiei. O altă soluţie este ţinerea unui creion între degete la fel ca pe o ţigară, acest gest producând o calmare a dorinţei de a fuma. Alte recomandări: mestecaţi gumă sau bomboane, în perioada apropiată renunţării la fumat puteţi folosi compensator gume şi plasturi cu nicotină pentru a vă ajuta în ceea ce priveşte dependenţa. Puteţi ronţăi diverse alimente:
biscuiţi, chips-uri, sticksuri etc.;
– o altă soluţie ar fi grupurile de susţinere a foştilor fumători pentru a nu se reapuca de
fumat, dar, din păcate, la noi în ţară nu au apărut încă, însă vă puteţi adresa cu încredere
cabinetelor de consiliere pentru abandonarea fumatului, cum sunt Centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat din cadrul Ambulatoriului de Specialitate al Institutului National de Pneumologie „Marius Nasta” (Şoseaua Viilor, nr.90, Sector 5, Bucuresti, Tel.021.335.69.10,

Cel mai important, stilul Dvs de viata trebuie modificat astfel:
– consumaţi lichide: apă, sucuri naturale, în cantităţi mari 2-3 litrii pe zi;
– consumaţi fructe şi legume proaspete şi evitaţi produsele de patiserie şi bomboanele;
– faceţi mişcare, atât pentru a combate doriţa de a fuma, dar şi pentru a vă menţine în formă şi a reduce riscul de boli cardio-vasculare; se recomandă 30-40 de minute de exerciţii fizice de intensitate medie în cele mai multe zile ale săptămânii;
– evitaţi situaţiile şi locurile în care puteţi fi tentaţi să aprindeţi o ţigară;
– consumaţi cafeaua repede şi după spălaţi-vă pe dinţi sau mestecaţi gumă;
– evitaţi să petreceţi prea mult timp în faţa televizorului;
– ocupaţi-vă mâinile: tricotaj, cusut, grădinărit, dacă sunteţi la birou, luaţi un creion între
degete;
– evitaţi alcoolul în exces, ceaiul, cafeaua (produse excitante ale sistemului nervos care vor
creşte dorinţa de a fuma);
– evitaţi pe cât posibil situaţiile stresante.
Chiar dacă abandonarea fumatului pote duce la o creştere ponderală, o creştere a greutăţii
corpoarale cu 4-5 kilograme este mai puţin nocivă decât continuarea fumatului.
Creşterea în greutate este unul dintre principalele motive pentru care femeile nu renunţă la tutun. Soluţii pentru doamnele a căror greutate crescută persistă sunt:
– diete simple cu 3 mese pe zi însoţite de fructe şi legume, fără alimente grase, mai puţin
alcool, iar între mese se recomandă consumarea a cel mult fructe şi iaurt;
– practicarea de exerciţii fizice simple câte 30-40 de minute pe zi;
– consultarea unui dietetician sau specialist în boli de nutriţie;
– tratament medical în caz de exces ponderal persitent.
Abandonarea fumatului vă oferă o viaţă mai bună pe toate planurile. Merita sa va dati
ostenela de a va pastra demnitatea de nefumator!

Dr. Ioan Drăgușin

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s