La frontiera literaturii (9)

ION GHEORGHE 191 ION GHEORGHE 192 ION GHEORGHE 193 ION GHEORGHE 195 ION GHEORGHE 196

DIN NOU LA „PĂLTINIŞUL” LUI ION GHEORGHE!

La exact două săptâmâni, exact în aceeaşi „formulă”, ca acum două săptămâni,  – Geta şi Nistor Tănăsescu, Stelian Grigore, Avram Tudor şi subsemnatul – ,  am poposit sub fabulosul nuc din curtea familiei Elena şi Ion Gheorghe, un nuc imens, dotat cu un instrument muzical, un fel de vitezometru al vântului, şi cu mai multe nuci decât frunze. Aşa ceva nu am mai văzut. Ion Gheorghe m-a uimit spunându-mi că, în anii din urmă, a observat „limbajul comun” dintre oameni, animale, plante etc. Nu am stat în jurul mesei de sub nuc mai mult de 70 de minute !. Lui Ion Gheorghe, un scriitor mult mai atent la propria sa viaţă, oricât de înfometat la minte ai fi, nu-i poţi rezista mai mult de atât. După părerea mea, Sărăţeanca se transformă într-un fel de Păltiniş ceva mai lipsit de riscuri şi promisiuni pentru ucenici. Nişte întruniri fără un anume program cultural, dar încărcate de prezenţa unuia care a fost prezent, este şi va fi mereu prezent, în prezenţa unei societăţi culturale divizate. Ion Gheorghe arată ca un voievod, ca un cneaz. Un fiu de ţăran ales de arsitoare. Atât pot eu să văd în domnia sa, chiar dacă, de multe ori, îl percep ca pe ceva ivit din lumea de dincolo de negura Dacilor. Mulţi prieteni, mulţi scriitori, din Buzău sau din ţară, vor să-l viziteze pe marele poet. Unii au apelat la mine, alţii la Nistor Tănăsescu (datorită lui am privilegiul de a fi ucenic la masa de sub nuc) şi Stelian Grigore. Nu se poate face nimic. Ion Gheorghe e o fiinţă cu un discernământ de căutător de aur. Nu jignesc pe nimeni. Pur şi simplu nu vrea să vadă şi să cunoască decât nişte oameni care să nu-i rişte liniştea imediată şi cea a zilei de mâine. În ultimii ani, am „strecurat” în curtea sa şi alţi colegi de-ai noştri. Rămâne de văzut ce au înţeles din întâlnirile cu esenţa Sa. Acum, cel puţin eu, am o mică listă cu numele scriitorilor pe care Ion Gheorghe i-ar poate suporta, la rugămintea mea, în curtea sa milenară, măcar 50 de minute înainte de „recreaţie”. Sunt sigur, se va rezolva câte ceva. Ion Gheorghe va trebui să accepte în jurul său şi nişte copii îndemânaţi la cuvinte, liceeni sau studenţi. E timpul. La Sărăţeanca, deja se simte că, în literatura română, din când în când, bate vântul şi de sub nucul lui Ion Gheorghe!

Marin Ifrim

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s