La frontiera literaturii (IV)

IOVA SI MARIN

Pentru mine, debutantul de acum 3 decenii, Gheorghe Iova, încă nu-şi pierde aura de mare poet “deschizător de drumuri”, constestatar estetic al cântării ro. Iova, aşa cum l-am cunoscut eu, avea personalitate. Juca excepţional de bine în filmul realităţii literare româneşti. Evadase cu succes în curentul textualismului franţuzesc, de unde, din când în când, venea cu câte o tabletă mult mai condensată decât bulinele ideologice ale lui Geo Bogza sau ale Anei Blandiana. Gheorghe Iova era un reper pentru tineri, pentru neplictisiţi, pentru cei care nu-şi cărau viitorul în raniţă. Vorbesc despre el la timpul trecut, deşi, sunt convins, oricând îl pot găsi pe lista candidaţilor la un Premiu Nobel din ce în ce mai îndepăratat de autentica dinamită a maestrului pirotehnist Alfred. În măsura în care cred că am scris şi eu versuri, şi , mai ales, am citit cam aproape tot ce s-a publicat în ultimele 4 decenii, sunt convins că Gheorghe Iova, buzoianul cu care mă mândresc fără nicio reţinere, la fel cum mă mândresc şi cu Ion Gheorghe, merita mult mai multă atenţie din partea “lumii literare”. Mă rog, nu-l compătimesc eu pe Iova. Sunt sigur că locul său adevărat şi categoric e undeva în viitor…

Marin Ifrim

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s