Marian Ilie – poeme traduse ale lui Fazil Hüsnü Dağlarca

Un târziu cuvânt înainte

Viaţa mi s-a etajat relativ frumos: 13 ani în satul natal – ca să-i descifrez tainele; 10 ani la Brăila şi Bucureşti – ca să mă acomodez cu cerinţele ei (liceu şi facultate); urmatorii 10 ani la Constanţa – ca să probez că m-am acomodat (oştean grănicer, apoi marinar, peste toate – poet,  tot în probe); un Stop surd (scoaterea din şpalt, la Editura Militară, a primului meu volum de versuri – culmea, patriotice); alţi 10 ani de zburătăcire printr-însa – ca ofiter de legatură cu ambasadele străine din Bucureşti; doi ani şi jumătate la Ankara – ca ataşat al apărării, plus un an şi jumătate la Bucureşti – tot ca ofiţer de legătură; un al doilea Stop – disponibilizarea (la cerere) din Armată; 7 ani de slugărit la stăpâni privaţi si la Statu-n-Palmă-Barbă-n-Tot (timp suficient pentru  pregătirea întoarcerii la Doamna Poezie, după o rătăcire de doua decenii departe de favorurile ei); apoi – libertate, iubire şi cladă…

Ca poet cred că m-a rodit Bărăganul copilăriei, m-au plămădit câţiva profesori din liceu şi facultate, peste care Frumoasa Doamnă şi-a presărat mirodeniile – şi indigene şi din afară aduse.

M-am îndestulat cu savoare din toţi Marii, dar ca de la Nichita şi Fazil n-am luat de la nimeni hăruire; cu ei am putut să găsesc potecile care duc până-n ferecăturile castelelor limbilor româna şi turcă, dar şi subteranele comunicării dintre acestea. Îi ştiam fraţi, cu diferenţa de vârstă stearsă de îngemănarea sufletelor lor, şi regret păcatul de a nu-i fi cunoscut  în persoană – să le fi sărutat frunţile cele aburinde de Simţire şi Spirit. S-au dus, amândoi, la Dumnezeu – „ca rândunicile”, cum zice Fazil într-un poem al său – unde cred că nu mai fac altceva decât să delecteze îngerii cu plăsmuirile lor.

Mult timp am mai pierdut şi eu prin meandrele vieţii asteia de zi cu zi, plină de rău şi mereu mai rău. În tot acest timp irosit am ţinut în mine taina asta a înfraţirii celor doi, făra să relizez că sunt singurul care o ştie şi că păcătuiesc neîmpărtăşind-o. Gata! Deschid porţile.  22 de ani mi-am tot miruit sufletul, ca dupa Biblie, din volumul „Să te înveşmântezi cu depărtările” (Uzaklarla Giyinmek) al lui Fazil Hüsnü Dağlarca (se pronunţă DALARGEA) – un volum  cuprinzator, de 400 de pagini, din care , iată, m-am apucat să traduc poem cu poem, urmând sâ le public în trei-patru „episoade”, în funcţie de posibilităţile financiare. Am deja gata de finalizat tehnoredactarea părţii introductive – primele 34 (-1) de poeme ale  volumului, pe care vi le ofer spre cunoaştere, delectare, publicare sub orice formă, ca şi pentru schimb de impresii.

Cât de curând încep şi traducerea lui Nichita în turcă, fără să mai abandonez creaţia proprie, iar dacă Tatăl Cel cu Două Nume şi o singură Înfăţişare a Spiritului Unic va îngădui, visez să ies cu un „dublu triptic” – eu între cei doi, în română şi turcă. De obicei visele în care nu depind şi de alţii mi se împlinesc. Sponsorii? Se vor putea găsi, cred, mai ales în caz de ecou favorabil.

Aşa sa ne ajute Dumnezeu!

Marian Ilie
Brăila, 2 aprilie 2013

Notă.

Dağlarca s-a născut la 26.08.1914 la Istanbul. A urmat cursurile unei şcoli de ofiţeri şi a activat timp de 15 ani în Fortele Armate Turce. După trecerea în rezervă (1950) a fost 8 ani inspector, iar din 1960 până la moarte (28.10.2008) s-a dedicat exclusiv creaţiei poetice. Este unul din cei mai prolifici poeţi ai Turciei, cu peste 60 de volume publicate, apreciat ca un innovator – el fiind cel ce a introdus genul poemului epic în literature turca, remarcându-se în acelasi timp prin „purismul” limbajului său poetic – din care aproape că lipsesc cu desăvârşire arabismele si persanismele, predominante în literatura turcă-otomană.

Tematica abordată gravitează în jurul creaturii umane, în ipostaza sa cosmică, în cea socială, dar şi în raporturile sale cu natura. Patriot, susţinător al intereselor naţionale, s-a distins şi prin militantismul său, prin atitudinea fermă impotriva imperialismului, a exploatării şi în sprijinul celor oprimaţi. Copiii, cu cele 13 volume dedicate lor, ocupă un loc special în poezia lui Dağlarca.

Că nu mă găsesc unde sunt
Să dau ochii cu ele nu vreau
Amintirile
Nu-s vechile mele priviri
Oricât de caldă oricât de aproape-ar fi ziua
Nu e chipul împrospătat
Al vechilor iluminări
….
Da toate sunt ziua de mâine
Temple
Biserici
Moschei
Şi de se izbesc de torţile cerului
Când lumina când întunericul
Sau numai una din ele chiar
Fie şi doar o zi, iată mari oraşe-mi sunt martori
Nu e căldura din mine
……
Amintirile
Zilele de mâine ale zilelor de mâine
Sunt ceea ce unul vede şi ce alţii nu văd sunt
Nu-i ceea ce se petrece în mine faptul
Acela nu-i faptul că mă trăiesc

Timpul nu-şi poate ieşi din sine
Să nu-ţi fie teamă
Marea aceasta
Vaporul acesta în iute trecere
Avionul acesta cu o mie şi una de viteze în trecere
Piscul acesta
Copacul acesta
Inscripţia aceasta în piatră ce n-o ştiu citi
Pasărea aceasta infinită şi suratele ei reflectate în stol
Albastrul aceasta în legănare pe cer
Lacul acesta liniştit
Norul acesta semănând amintirilor
Iubirea aceasta limpede ce în flori o adulmec
Steaua aceasta de după stele
Gustul luminii acesteia
Oriunde până pe oriunde ar fi să ajungă
Iţi vor ramâne în urmă

Limba străină
Nu se poate socoti ieşit afară
Cel ce ştie o limbă străină
Dacă nu poate numi pe limba maternă
Locul în care-a ajuns în acea limbă

A trăi e ceva pământesc departe lung
Seamănă
Cu plimbatul desculţ într-o limbă străină

Cum îi zice spatelui cocoşat al cămilei
Pădurea
A strâns întru sine vânturile verdele anii cum zice asta
Ce zice punga cea caldă în care cangurul duce pui
Ce zice
Lupul – care luminează muntele cu privirile sale
Noaptea – care-l luminează pe lup ?

Nu nu
Nu cu limba străină
Cu limbile străine seamănă a trăi

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s